Text: arh. Irina Sandu
Editor: antropolog Gabriela Anghel, arh. Monica Popescu
Fotografii: arh. Irina Sandu, director Mihaela Bălan
Timp de citire: 5 minute
Vă aducem vești din Constanța unde elevii de la la Școala Gimnazială „Petre Ispirescu” au urmat programele educaționale „De-a arhitectura mini” (clasele I și a II-a) și „De-a arhitectura în orașul meu” (clasele a III-a, a IV-a și a V-a) în anul școlar 2023-2024. Îndrumați de arh. Irina Sandu, copiii au explorat lumea arhitecturii și a mediului construit printr-o abordare distractivă, interactivă și interdisciplinară, descoperind lumi de poveste și construind machete care respectă reglementările urbanistice în vigoare ale orașului de la Marea Neagră. Despre această incursiune ne-a povestit mai departe Irina.
În fiecare săptămână, timp de un an școlar, ne-am plimbat prin lumi reale și imaginare, ne-am jucat, am discutat, am analizat și am aplicat, din dorința de a le deschide celor mici orizontul cunoașterii în aceste domenii pe cât de frumoase, pe atât de misterioase pentru ei.
Plecând de la drăgălașele personaje imaginare din cursul „De-a arhitectura mini”, Grifonel și Semințica, am explorat multiplele ipostaze ale utilizării spațiilor, fie ele interioare sau exterioare, publice sau private, mici sau mari, prietenoase sau nepotrivite, toate conducând la aceeași idee, că arhitectura trebuie adaptată nevoilor utilizatorilor ei. Chiar de la vârsta aceasta fragedă cei mici pot fi expuși contextelor în care să se gândească cum trebuie să sune, să arate, să se simtă arhitectura, în toate formele ei de manifestare. Prin joc și joacă se pot transmite chiar și cele mai dificile, dar valoroase lecții, important este să explici utilitatea fiecărei acțiuni, fiecărei activități, fiecărui instrument folosit, pentru ca informația să capete sens și utilitate practică.
Prin prisma jocurilor de rol din decursul anului școlar, cei mici s-au pus pe rând în pielea arhitecților, a arhitecților de interior, a designerilor, a inginerilor de rezistență, a clienților și chiar a persoanelor cu drept de decizie în administrația publică locală și centrală, iar aceste explorări i-au ajutat să descopere ce înseamnă să lucrezi în echipă, să ții cont de părerile celorlalți și să negociezi, cât să îți faci părerile auzite într-o prezentare structurată pe puncte cheie. Deși uneori nu realizăm acest aspect, cei mici sunt mai dibaci decât ne dăm seama! Trebuie doar să creăm contextul potrivit!
La „De-a arhitectura în orașul meu”, activitățile au avut un grad suplimentar de detaliu și dificultate, elevii fiind din clase mai mari. Aici joaca a avut conotații mai serioase, aplicând mai multe noțiuni din viața reală, pentru a forma tineri cu viziune corectă și coerentă despre mediul în care trăiesc. Feedback-ul a venit chiar din primele săptămâni prin intermediul părinților, încântați de maniera în care copiii lor încep să studieze tot ceea ce îi inconjoară, să întrebe, să le povestească ce învață la De-a arhitectura.
Am construit din diferite materiale spații cu diverse destinații, explicând și aplicând principii de ergonomie, pentru ca totul să fie pe înțelesul lor și să integreze importanța de a adapta totul la nevoile diferitelor categorii de utilizatori. A fost un dialog extraordinar de-a lungul întregului an, curiozitatea lor fiind principalul motor al activităților desfășurate. În multe dintre interacțiunile noastre am adus în prim plan importanța de a proteja și valorifica fondul contruit și cel natural existent, cât și necesitatea de a realiza construcții durabile, pentru un viitor mai sănătos, al nostru și al planetei. Principiile de sustenabilitate au fost un punct forte al activităților, fiind noțiuni exemplificate prin mijloace diferite, teoretice și practice, cât să putem realiza, la final, două categorii diferite de machete.
În prima categorie de machete, respectând reglementările urbanistice în vigoare ale orașului Constanța, am realizat un cartier de locuințe individuale, bazat pe surse alternative de energie, care a inclus numeroase spații verzi și de relaxare, piste de biciclete, exemplificând importanța acestora pentru o viață sănătoasă și armonioasă.
În a doua categorie, bazându-ne pe operele unor arhitecți celebri, am realizat pavilioane pe apă (pe lacul Tăbăcăriei din Constanța), dând frâu liber imaginației pentru a obține cele mai năstrușnice și creative forme.
Scopul celor două tematici ale machetelor a fost de a le ghida pașii în două direcții diferite, fiecare direcție având propriile libertăți și limitări, fiecare elev emițând, la final, propriile concluzii. În primul scenariu elevii au luat contact cu toate profesiile mediului construit, acestea venind la pachet cu rigorile aferente, fiind o reală provocare pentru ei să se încadreze în tiparul dat, conform reglementărilor urbanistice ale zonei, pentru a realiza cartierul de locuințe individuale.
În al doilea scenariu, însă, au fost surprinși de libertatea totală avută la dispoziție pentru a realiza pavilioanele pe apă, startul fiind pentru unii dintre ei anevoios și greoi, iar pentru alții, „joacă de copii”. Varietatea de situații la care au fost expuși, exemplele numeroase din etapa de documentare și avântul lor grozav de a cunoaște, de a afla, de a face, au condus la rezultate la care noi, adulții, nu ne-am fi așteptat. Scopul a fost de a crea situații asemănătoare celor din viața reală, diverse și imprevizibile, tocmai pentru a-i stimula să își folosească toate resursele pentru a găsi soluții la provocările pe care le primesc.
Concluzia, după un an școlar minunat, în care am fost înconjurată de atâția copii frumoși, talentați și creativi este, la fel ca după fiecare an de voluntariat, că nu trebuie să lipsească astfel de proiecte din școli, întrucât aduc atât de multe beneficii în rândul tinerei generații, beneficii care se vor vedea pe termen lung, urmând să culegem roadele, ca societate, peste ani și ani.
Mulțumim arh. Irina Sandu, doamnei director Mihaela Bălan, voluntarilor, precum și copiilor curioși și creativi care au făcut posibilă această călătorie.