Text: antropolog Ruxandra Păduraru
Editor: arh. Monica Popescu
Fotografii: DALL-E, antropolog Ruxandra Păduraru, UrbanFuture2024
Timp de citire: 3 minute
Din 2021 „Doza De-a arhitectura”, newsletter-ul nostru lunar, găzduiește rubrica „Arhemoticon”, o secțiune de opinie cu invitați. Ne bucurăm să vedem cum crește de la an la an și ne face plăcere să citim ce au de spus „oaspeții” noștri lunari.
În iunie, Ruxandra Păduraru ne trimite câteva gânduri despre cum ar trebui să fie un spațiu public.
Ruxandra este antropolog urban, doctorandă în cadrul Școlii Doctorale de Sociologie (Universitatea din București) și asistent de cercetare în arhitectură la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” (în cadrul proiectului Scholar Architect 2024 – Proiect finațat prin CNFIS-FDI-2024-F-0032). Cercetează și facilitează proiecte de co-design și urbanism participativ în cadrul UrbanizeHub și este catalizator comunitar în cadrul ÎntreVecini. Cu un puternic accent pus pe interdisciplinaritate, Ruxandra organizează ateliere de (re)cunoaștere a orașului, precum „Workshop: Cum experimentează copiii orașele?”. Printre altele, Ruxandra Păduraru a scris despre ruine în oraș, despre influența mirosurilor, scurte articole pe blogul Atelierului de Cercetare în Antropologia Arhitecturală, iar pentru teza de doctorat studiază prezența gândacilor în București.
Am rugat DALL-E (model de inteligență artificială dezvoltat de OpenAI care poate genera imagini din descrieri textuale) să genereze o imagine care să ilustreze un spațiu public urban, respectând principiile New European Bauhaus și ale Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă. Combinarea tuturor principiilor într-un spațiu complex, cu toți actorii locali implicați (publici și privați), ilustrează clar un exemplu dificil de implementat rapid. Și, atunci, cum ar trebui să fie un spațiu public?
Ca antropolog pot să contextualizez și să aduc în discuție perspective relevante, să discut cu oamenii pentru a înțelege nevoile și sugestiile lor și să identific elemente de identitate și legături culturale.
Mai jos, las câteva food for thought/întrebări pentru reflecție, care au apărut în urma parcurgerii diverselor publicații, conferințe și conversații recente.
- Democrația nu necesită egalitate perfectă, dar necesită ca cetățenii să împărtășească o viață comună. Ce contează este ca oamenii din medii și poziții sociale diferite să se întâlnească și să interacționeze în viața de zi cu zi. Pentru că astfel învățăm să negociem și să acceptăm diferențele noastre și să ne preocupăm de binele comun (Sandel, 2012).
- Parte crucială a înțelegerii spațiului public constă în deslușirea dinamicii de putere a cărei culturi este reprezentată, celebrată și valorizată.
- Identificarea forțelor economice, politice, sociale și de mediu care restricționează, erodează și obstrucționează spațiile urbane deschise și gradul lor de deschidere către public.
- Aspectul și atmosfera orașelor reflectă decizii despre ce – și cine – ar trebui să fie vizibil și ce/cine nu (Zukin, 1995).
- Cum creezi astăzi atașamentul față de un loc (place-attachment)?
- Cum putem integra elemente vizuale, auditive și olfactive care contribuie la descifrarea spațiului?
- Prin spațiile publice ar trebui să încercăm nu doar să minimizăm impactul negativ, ci să optimizăm impactul pozitiv.
- Spațiile publice tind să devină obiectivate ca peisaje – care este, de fapt, rolul lor?
- Rezultatele înverzirii unui cartier și ale investițiilor în spațiile publice (orice îmbunătățire a calității locuirii) într-un cartier marginalizat poate rezulta în gentrificare și creșterea chiriilor, fapt care ar disloca rezidenții actuali. Orice sugestie urbanistică trebuie să examineze cine ar beneficia și cine ar suferi în urma diferitor scenarii de intervenție. Proiectele de regenerare trebuie în mod obligatoriu să fie corelate cu politici publice de sprijin al locuitorilor.
- Un oraș locuibil (livable) este un oraș bun pentru copii.
La final două recomandări de lectură:
- Don Mitchell (2003). The Right to the City Social Justice and the Fight for Public Space. Guildford Press
- Setha Low (2022). Why Public Space Matters. Oxford University Press
Referințe:
- Michael J Sandel. (2012). What money can`t buy. Farrar, Straus and Giroux
- Sharon Zukin. (1995). The cultures of cities. Wiley-Blackwell