Întreabă orașul, știe atât de multe!

Imaginați-vă o lecție în care matematica, istoria și arta nu mai stau în sertare separate, ci se întâlnesc firesc într-un proiect creativ, ancorat în lumea reală. Educația de mediu construit face exact asta: leagă noțiunile din curriculumul școlar de contextul cotidian – clădiri, orașe, spații publice – și transformă învățarea într-o experiență interdisciplinară, activă și relevantă pentru elevi.

Resursele din programul „Interdisciplinaritate re-construită”, gândite pentru a fi aplicate la clasă, sunt adaptabile în funcție de nivel și programă. Acest tip de educație cultivă spiritul critic, colaborarea și o înțelegere profundă a lumii din jur.

O lăsăm pe colega noastră, arh. Cristina Dumitrescu, co-coordonatoare a programului, să vă povestească mai multe despre el și despre noile resurse din ediția a doua a call-ului de idei, resurse pe care le vom lansa pe parcursul acestui an.

Context

La De-a Arhitectura întrebăm recurent orașul, pentru că are atâtea lucruri să ne spună și să ne învețe, pe toți cei ce îl locuim sau vizităm. Și tot la De-a Arhitectura, continuând să construim prin educație, am găsit că gimnaziul e o adevărată provocare: e plin de „De ce-uri?” care cer hotărât un răspuns concret, relevant și rapid. Și astfel, la intersecția celor trei, am început în 2021 seria de exerciții „Interdisciplinaritate re-construită”.

De ce acest program

Sinceri să fim, când eram elevi, nu am știut nici noi, de multe ori, pentru ce am învățat anumite noțiuni la școală, cum se leagă ele între ele și, mai mult, cum se leagă împreună de viața noastră de zi cu zi. Ani mai târziu, copiii noștri ne-au pus răspicat aceleași întrebări.

Ca arhitecți, suntem curioși și dornici să explorăm, să analizăm și să arătăm cum se construiește și trăiește și în diferite părți ale lumii și de ce – și acum da, recunoaștem aici bună parte din ce am învățat, abstract, în școala generală. În plus, poate tot (și) prin natura meseriei, credem în rolul și importanța învățării prin experiment și prin proiect, prin exerciții practice, hands-on, non-standard. 

Susținem cu convingere orașul ca fiind cel mai la îndemână, viu și interactiv mediu de învățare. 

Ce este seria „Interdisciplinaritate re-construită”

Ne-am propus, așadar, să realizăm o colecție de idei de ilustrare, contextualizare și aplicare practică prin intermediul mediului construit a unor noțiuni extrase din disciplinele studiate în gimnaziu, urmărind de fiecare dată să evidențiem cum, în nodul reprezentat de oraș, noțiunea aleasă se întâlnește și colaborează cu altele din domenii complementare.

De exemplu, cel mai recent ghid, „Pereți bine îmbrăcați” (prof. Daniela Moraru, arh. Ioana Moraru), asociază materialele de construcții, privite din punct de vedere al contactului și conductivității termice (fizică, clasele a VI-a și a VIII-a), cu economisirea și sustenabilitatea resurselor (educație tehnologică, clasa a VI-a). Iar exercițiul propriu zis e unul foarte practic, de testare efectivă a modului cum se produce transferul termic în condițiile izolării cu materiale de facturi diferite.

Pentru cine și cum se aplică

Programul e destinat profesorilor de gimnaziu și, implicit, elevilor lor. Din start, toate subiectele au fost propuse de profesori în cadrul unor call-uri de idei, selectate și dezvoltate ulterior în perechi profesor-arhitect*, pilotate la clasă și revizuite în consecință, redactate (sau în curs de) în formă finală de echipa De-a arhitectura.

Dar invităm și părinții să le răsfoiască – poate găsesc răspunsuri pentru întrebările copiilor lor sau, de ce nu, scurte activități cu sens, de făcut împreună.

Resursele gratuite (ce se pot descărca de aici) sunt și continuă să fie publicate pe site-ul nostru. Sunt gândite pentru a se desfășura pe parcursul unei ore de curs. Formatul fiecăreia este alcătuit din clip video care anunță subiectul, ghid PPT ilustrat destinat profesorului și fișe explicative pentru exercițiul practic, destinate elevilor.

Astfel, nu e necesar ca profesorul să știe arhitectură, resursele conținând toate informațiile necesare exercițiilor. Trebuie însă să fie pasionat de disciplina pe care o predă, curios și să dornic să-și privească materia din altă perspectivă și să experimenteze alături de copii. În fond, e vorba de o oră altfel, pe care copiii poate o vor ține minte mai bine. Poate fi una recapitulativ creativă, de evaluare alternativă sau un moment de respiro și de gândire critică sau laterală.

Unde suntem acum

La ediția a doua a call-ului, desfășurată în prima parte anului trecut, juriul** a selectat 7 idei care completează prima serie publicată cu conținuturi complementare, atât ca noțiuni, cât și ca moduri de asociere.

Am început o nouă călătorie printre orașe și clădiri demne de atenția copiilor, iar de data aceasta ne-am propus un parcurs cu continuitate a trecerii între disciplinele și noțiunile atinse. Un fel de „telefonul fără fir” în care sunetul muzical cu care am pornit își găsește transpunerea vizuală în oraș și ecouri multiple se propagă succesiv printre elemente de mediu construit. Astfel, începând de la muzică, am fost conduși spre fizică, pentru a fi ajuns la educația tehnologică, de unde vom continua spre proporții în matematică, cu implicații și în chimie. Pe aceasta o asociem cu noțiuni de educație plastică, pe care, la rândul ei, o vom regăsi în divizibilitatea matematică. Desigur, pe drum vom întâlni și biologia, geografia, istoria sau educația civică.

Mai precis, din punctul în care suntem acum, unde tocmai am înțeles cum influențează conductivitatea termică pierderile de căldură prin pereții clădirilor, ne îndreptăm atenția spre reducerea la scară – esențială în domeniul construcțiilor, și atât de strâns legată de proporționalitate. Vom cerceta apoi rolul proporțiilor pornind de la obiecte uzuale de mobilier, dar le regăsim, de exemplu, și în compușii chimici, dintre care unii folosiți și pentru pigmenți în construcții. De la pigmenți la arte plastice e un pas firesc, iar dacă tot am ajuns aici ne îndreptăm atenția spre formele simple ce generează compoziții, inclusiv urbane. Pe aceste forme le împărțim apoi matematic și încercăm să determinăm care e valoarea unui rest.

Conținuturile au fost deja puse în pagină în template-ul programului de către perechile de autori. Nouă, coordonatorilor***, ne-a rămas în principal să realizăm scenariile pentru clipurile video care anunță fiecare conținut, să organizăm informațiile și, desigur, grafica fiecărui conținut.

Din partea echipei de proiect

Lucrăm încet, trebuie să recunoaștem. De ce durează atât de mult? Pentru că parcurgem și noi manualele de gimnaziu cu fiecare exercițiu. Pentru că cercetăm ca să ne asigurăm că explicațiile diferitelor noțiuni discutate, așa cum le înțelegem noi, ca arhitecți, corespund celor predate în programa școlară. De multe ori trebuie ales între anumite aspecte sau nuanțe sau interpretări, și pentru că ne dorim ca aceste conținuturi să fie realmente utile, căutăm să subliniem cea mai potrivită asociere a noțiunii din disciplina aleasă cu mediul construit. Iar o imagine spune cât o mie de cuvinte doar dacă ai găsit-o pe cea care știe să vorbească la obiect.

Ce încerc să spun e că învățăm și noi de la autorii (profesori pasionați și arhitecți dornici de a se implica în educație) care au propus aceste extraordinare asocieri. Iar apoi tentația e să nu te mai oprești din studiu, tot căutând o fotografie, un sunet, o sursă mai bună, o definiție mai clară. Tocmai de aceea proiectul ni se pare frumos, credem în el și vrem să crească :).

Ați încercat? Povestiți-ne!

Până acum orașul/satul a mai fost, pe rând, scenă pentru vizualizarea genurilor literare, bază pentru calculul umbrelor prin asemănare, rezultat al cadrului geografic, ori subiect demn de descriere. Construcțiile orașului au fost supuse forțelor, schimbării de formă și de funcție, exemple ale împrumutului arhitectural sau expresie a regimurilor politice.

Dacă sunteți profesor și ați testat la clasă un exercițiu din „Interdisciplinaritate re-construită”, ne-am bucura să vă vedem clasa în acțiune!

Trimiteți-ne:

• o scurtă descriere a ce ați făcut (maxim 3 fraze),
• o poză cu rezultatele elevilor (machetă, desen, text, orice),
• cum s-au simțit, sincer, copiii.

Vom crea o mică arhivă vizuală și o galerie online cu profesori care pun orașul la baza interdisciplinarității în școală, ca inspirație și pentru alte clase.

Puteți trimite (inclusiv întrebări despre activitatea aleasă) pe email la cristina.dumitrescu@de-a-arhitectura.ro sau posta cu hashtagul #InterdisciplinaritateReconstruita.

Vă mulțumim că aveți curajul să încercați!

Programele De-a arhitectura sunt gratuite pentru școlile de stat și sunt finanțate de Ordinul Arhitecților din România din „Timbrul de arhitectură”. Activitatea Asociației De-a Arhitectura și dezvoltarea sa strategică este susținută și de sponsorii:

• Siniat România ca Sponsor Gold;
• Digital Spirit și Somaco Grup Prefabricate ca Sponsori Silver.

*Echipele de autori ai conținuturilor elaborate în ediția a doua sunt: prof. Gabriela Lazăr, Educație muzicală (loc. Butani, jud. Bihor) și arh. Roxana Penișoară-Pîrvu; prof. Daniela Moraru, Fizică (Ploiești, jud. Prahova) și arh. Ioana Moraru; prof. Irina Saroși, Educație Tehnologică (Iași, jud. Iași) și arh. Simona Șerban; prof. Magdalena Nichifor, Matematică (Suceava, jud. Suceava) și arh. Cristina Dumitrescu, arh. Diana Stancu; prof. Valerica Ignătescu, Chimie (Suceava, jud. Suceava) și arh. Livia Petrescu; prof. Anca Pricop, Educație plastică (loc. Pașcani, jud. Iași) și arh. Luca Cocoș; prof. Adela Hodor, Matematică (Craiova, jud. Dolj) și arh. Andreea Caragheorgheopol.

**Juriul ediției a doua, căruia îi mulțumim încă o dată, a fost format din: arh. Mina Sava, București, președinte Asociația De-a Arhitectura; prof. înv. primar Gianina Vanca, Cluj-Napoca, membru asociat De-a Arhitectura, profesor consultant program „Interdisciplinaritate (re)construită”; prof. Eugenia Micle (Șular), Bistrița, co-autor al exercițiului „Forțele din pod”; arh. Aurelia Axente-Stan, București, membru asociat De-a Arhitectura, co-autor al exercițiului „Clădire, substantiv”; arh. Ioana Rizea, București, membru asociat De-a Arhitectura, co-autor al exercițiului „Așezări, distanțe, comunități”.

***Echipa de proiect: arh. Cristina Dumitrescu și arh. Diana Stancu, grafică arh. Veronica Sava