Continuăm firul evenimentelor din Bucureşti. Am început cu primele două zile de prezentări, 14 şi 15 iunie (I), au urmat 16 şi 17 iunie (II). Acum vă prezentăm cea de-a doua săptămână care a început cu o singură clasă pe 20 iunie, au urmat două zile pline pe 21 şi 22 iunie (III) şi am încheiat cu 23 şi 24 iunie (IV).
Luni, 20 iunie 2016
prof. înv. primar ANCA MALEA şi arh. ANDREEA CARAGHEORGHEOPOL, clasa a IV-a, Școala Gimnazială Nr. 131, Bucureşti, „De-a arhitectura în oraşul meu”
Oraşul Verde
Oraşul nostru este așezat la câmpie. Turnul-bibliotecă și biserica sunt așezate la deal. Orașul este străbătut de apă. Are clădiri publice ca primăria, teatrul, biserica, școala, biblioteca, spitalul, marketul și hotelul, dar mai are și clădiri private, casele. Din loc în loc se găsesc spații verzi. Când ies omuleții LEGO de la școală, ei se duc în parc. Orașul este unul liber, aerisit și are un țesut mixt, bine aranjat. Transportul se face cu bicicleta sau pe apă și doar pentru urgențe (poliția, pompierii) cu mașina. Poți lua ca punct de reper turnul-bibliotecă. Un obiectiv foarte important este și sala de sport. În Orașul Verde există și un frumos parc cu foișor, Parcul Imaginației, precum și un adăpost pentru animale.
Obiective importante în oraș:
Turnul cu ceas-bibliotecă
În turnul cu ceas se află o bibliotecă. Biblioteca este împărțită în mai multe etaje la care poți citi. Pe acoperișul turnului poți citi în aer liber sau poți să vezi panorama orașului. Un perete al turnului este făcut din sticlă pentru a putea intra lumină îndeajuns de multă pentru cititori. Ceilalți pereți sunt făcuți din lemn. Turnul este un accent din orașul nostru.
Teatrul
Teatrul este o clădire modernă în formă de piramidă întoarsă. Scena este în mijloc, iar spectatorii stau pe gradene de jur-împrejurul acesteia.
⌂ Întrebări şi comentarii de la alţi copii:
De ce aţi făcut aşa mari casele?
Din ce sunt făcuţi copacii?
De ce hotelul arată ca un cap cu pălărie?
Frumos!
Tare!
Marţi, 21 iunie 2016
prof. înv. primar IRINA BLUDOFSCHI şi arh. CRISTINA CARAGHEORGHEOPOL cu arh. TUDOR IACOB, clasa a III-a C, Şcoala Gimnazială „Mircea Sântimbreanu”, Bucureşti, „De-a arhitectura în oraşul meu”
ORĂŞELUL TUTUROR
„Orăşelul tuturor are trei forme de relief: mare, câmpie şi munte. Are foarte mulţi omanei fericiţi şi prietenoşi. Când mergi la mare poţi vedea şi mânca la restaurantul de acolo. În zona de câmpie este şi McDonald’s unde îţi poţi aduce copiii şi le poţi face ziua. Are case mici şi mari. Are o intersecţie pentru maşini şi zebre pentru pietoni. O să vezi şi două parcuri foarte draguţe. La munte este o telecabină unde ajungi doar în câteva minute sus acolo. Îţi poţi privi casa de acolo sus. La poalele munţilor te aşteaptă o salină mare. Poţi observa copacii cu bani de unde oamenii îşi iau salariul pentru a se putea întreţine. De la piaţă îţi poţi lua alimente. În fiecare weekend preotul are o slujbă la biserica orăşelului. Este un orăşel perfect.” – elev Ştefania Alexandra Stancu
ORAŞUL DIFERIT
„Eu aş vrea ca acest oraş să se numească Oraşul Diferit pentru că el are câte puţin din fiecare. El are toate formele de relief adică mare, munte şi câmpie. El are locuri decorative precum o piaţă, un loc de joacă, plajă şi mult spaţiu verde. El are, de asemenea, multe case, un bloc, nişte magazine, un bazin de înot, o pistă de elicopter şi chiar un parc de distracţii cu un restaurant. În acest oraş este o pistă de biciclete şi două străzi foarte mari cu stâlpi de iluminat. Noi mai avem la munte şi o salină, o peşteră, o telecabină şi pistă pentru sanie, ski şi snowboarding. Pentru siguranţa noastră avem şi o mare secţie de poliţie. Noi mai avem o biserică unde ne putem ruga la Dumnezeu. Aici există şi mulţi oameni diferiţi, dar apropiaţi, care se înţeleg foarte bine. Oraşul fericit este cel mai bun şi frumos oraş!” – elev Andrei Gîngu
ORAŞUL FANTEZIA
„Oraşul meu vreau să se numească Oraşul Fantezia. Oraşul meu este foarte aglomerat, o mulţime de copii vor să înveţe. Acolo sunt o mulţime de oameni. Oraşul are o piaţă de unde oamenii să cumpere mâncare sănătoasă. Este şi un spital unde oamenii se vindecă. Copiii se pot juca în locurile de joacă. Bicicliştii au o pistă pe care se pot plimba cu bicicletele. Avem şi şosele pentru maşini. O biserică unde locuitorii oraşului se pot ruga. Zona verde va fi pentru odihnă. Sunt magazine de haine şi de echipamente pentru escaladări. Mai sunt şi parcări şi un Mega Image pentru cumpărături. La mare sunt multe castele de nisip, un muzeu şi multe case. Eu ador Oraşul Fantezia! Este un oraş minunat!” – elev Mara Adriana Jderu
prof. înv. primar ANA MARIA CREȚU şi arh. ELENA DANIELA LAZĂR, clasa a IV-a, Liceul Teoretic Waldorf, Bucureşti, „De-a arhitectura în oraşul meu”
⌂ Întrebări şi comentarii de la alţi copii:
Îmi place foarte tare cum aţi făcut copacii!
Este frumoasă macheta numai că bărcile sunt prea mici faţă de oameni.
De ce sunt maşinile aşa mici?
De ce mare parte din oraşul vostru este din lână?
Cum aţi îmbrăcat casa în lână? E foarte tare şi creativ.
De ce aţi pus un dragon aici?
V-au ajutat părinţii la tot?
Cum v-aţi gândit să croşetaţi hăinuţe pentru case?
De ce aţi pus seminţe pe casă?
De ce acoperişul e făcut din lână?
prof. înv. primar CRISTINA MARIA MATEESCU şi arh. AURELIA IULIANA AXENTE-STAN, clasa a III-a, Şcoala Gimnazială „Sfântul Silvestru”, Bucureşti, „De-a arhitectura în oraşul meu”
CĂSUŢA DIN COPAC
„Căsuţa Maiei este amplasată într-un stejar bătrân din livada bunicilor ei. Maia este o fetiţă care vrea să devină pictor şi uite aşa şi-a făcut un atelier de pictură. Ea prezintă, acolo, picturile faimoase, oamenilor. Ea, în afară de asta, poate dansa şi cânta acolo. Casa este făcută din lemn. Scara este făcută din beţe de frigărui. Ea se inspiră, la unele picturi, când se uită pe geam, la pasărea care, în fiecare zi, vine pe creanga de la geamul ei. Visul Maiei este să devină un mare pictor.” – elev Sara Teodora Filios
„Căsuța mea este așezată pe malul unei mări din Grecia. Eu am ales să o pun pe o plajă exotică. Personajul care stă în această casă este o fată care vrea să devină învățătoare. Pe ea o cheamă Rebecca.
Căsuța mea are trei funcțiuni: un planetarium, spa, bibliotecă. Casa este făcută din lemn.” – elev Rebecca Lache
„Casa mea este pe o pajiște. Omulețul LEGO va trăi în căsuță. El este un om bogat, este arhitect și îl cheamă Bill. Casa are două terase și o piscină. Eu am folosit piatră, lemn, Bluetack și sticlă pentru construcție.” – elev Alexandre Zumiehl-Budura
„Casa mea este amplasată în livada casei mele. Într-un corp al casei am făcut o sală de sport, pentru că mie îmi place sportul. În celălalt corp al casei am pus un pat, un televizor, o baie și o bucătărie. Casa mea este folosită la sport și la locuit. La casa mea am folosit chirpici, țiglă, lemn și puțin plastic.” – elev Călin Andrei Marinel
„Căsuța Miei este amplasată într-un stejar din curtea casei bunicilor ei. Mia este o fetiță care vrea să devină veterinar. Ea își deschide o mică clinică veterinară în copac. Acolo oamenii își aduc animalele, ca Mia să le vindece. Căsuța este făcută din sticlă, vopsită mov. Leagănul este făcut din sfoară și lemn. Scara este făcută din bețe de frigărui.” – elev Anca Maria Tudor
„Căsuța mea din copac este amplasată pe o pajiște îndepărtată de orașul LEGO. Vărul meu Larry și-a dorit ca eu să i-o construiesc, de aceea pentru el am construit-o. El și-a dorit ca această căsuță să fie un loc pentru relaxare, deoarece el muncește mult. Mie mi-au trebuit multe materiale, așa că le-am cerut ajutorul bunicilor mei. Mi-a fost greu, dar am realizat-o și pentru aceasta am folosit: sticlă, lemn de abanos, paie, etc. În căsuța lui se pot găsi: o cameră mare în care este mobilier, o canapea, două fotolii, un minifrigider. Afară este o terasă cu mochetă verde ca și iarba, este o masă cu scaune și ca să cobori și să urci o scară foarte frumoasă.” – elev Radu Maria
„Căsuța din copac este amplasată într-un stejar, în curtea unei vedete, Indila. Este camera ei de relaxare. Cântă și dansează cand este tristă sau stresată. Materialele folosite sunt: cartoane colorate, lemn. Casa este stabilă, dar, când este vreun cutremur, ea se zgâlțâie.” – elev Letizia Fota
„Căsuța mea din copac este un loc de relaxare. Ea are o terasă pe care sunt măsuțe și scaune din buturugi. Este făcută din bețe colorate și folie transparentă la geamuri. Are scările făcute din sfoară și din bețe. Căsuța mea este aşezată în spatele casei bunicilor. Ea a fost construită pentru mine. A fost construită de tata și bunicul. Acolo eu mă relaxez, beau un suc sau chiar dorm noaptea. Îmi place această căsuță deoarece este spațiul meu personal, unde mă descarc, pictez când sunt inspirată și uneori cânt și dansez. Îmi place această căsuță în copac.” – elev Casandra Mateescu
„Căsuța mea este amplasată pe o pajişte, lângă marginea lacului, unde sunt foarte multe bărci. În căsuța mea este un loc de joacă. Eu, cu ajutorul părinților mei, am realizat această casă în copac. Am construit-o cu lemn, plastic, carton colorat și paie. Aici vin în vacanță deoarece este căsuța mea de vacanță. Într-o cameră se pot găsi un tobogan și leagăne. Afară este o terasă unde beau un suc cu prietenii.” – elev Maria Sabina Sârbu
„Căsuța mea este amplasată în curtea bunicii. Prin curtea bunicii trece un râu. Căsuța mea este un loc de relaxare, iar uneori îmi invit și prietenii. Am construit căsuța cu ajutorul bunicilor, din carton, lemn, polistiren, aracet și foi colorate.” – elev Maximilian Silvestru
„Casuța mea este amplasată pe un copac, într-o pădure. Jimmy (omulețul LEGO) m-a rugat să-i fac un atelier de proiectare, pentru că el este arhitect. Jimmy mi-a spus să folosesc lemn și sticlă pentru construirea casei.” – elev Costin Radu
„Căsuța mea din copac este amplasată într-o livadă. În căsuța mea locuiesc cele trei prietene: Livi, Andreea, Olivia. Este un loc de relaxare și de lectură, cu terasă. Eu, la căsuța din copac, am folosit ca materiale: lemn și paie.” – elev Daria Tîndrea
„Căsuța mea este amplasată în pădurea din apropierea casei bunicii mele. Eu merg acolo în vacanțe, când vreau să mă relaxez și când vreau inspirație, ca să pictez. Pentru a construi casa, eu, mami, sora mea, mătușa mea și niște prieteni am folosit lemn, carton, sfoară, plastic, acuarele, pensule, plante decorative.” – elev Meda Pașcalău
„Căsuța mea e așezată lângă Lacul de Silicon. Lacul de Silicon are papură. În căsuța «Miha»este un pat, un scaun, un covor și un tablou. Căsuța «Mihai» este lângă Lacul de Silicon și lângă pădure. E construită cu paie, bețe și carton. Mama mea m-a ajutat s-o construiesc. În căsuța «Mihai» este o bibliotecă.” – elev Mihai Preda
„Căsuța mea din copac este amplasată în livada bunicilor. Este făcută de bunicul meu și de mine. Eu și bunicul meu am muncit foarte mult să o transformăm într-un loc de joacă. La construirea ei am folosit lemn, la scară am folosit tot lemn și la acoperiș bețe.” – elev Teodora Iordan
„Casa mea este în curtea bunicilor, într-un stejar bătrân. În casa mea este un atelier de pictură. Eu pictez în ea. Ea este făcută din paie, lemn, și scobitori. Acoperișul este făcut din paie. Ea are geamuri, o scară din lemn și o terasă.” – elev Dragoș Pârâu
„Căsuța mea e așezată pe malul râului Andrey. Am făcut această căsuță cu tata, pentru a mă putea relaxa, picta sau desena telefoane. Eu am folosit ca materiale: bețe de frigărui, sârme, frunze de plastic, lac, vopsea, condimente, figurine și mașinuțe.” – elev Andrei Busuioc
„Căsuța mea este amplasată într-un stejar, lângă casa mea. Părinții m-au ajutat să îmi fac căsuța. Ei au vrut să mi-o construiască, deoarece ei vroiau să mai stau afară. Au lucrat săptămâni întregi și eu i-am ajutat.” – elev Christian Horia Radu
„Casa mea este amplasată într-un copac din curtea bunicilor. Este un loc de relaxare. I-am pus acoperiș din solzi de con de brad. Lângă casă se află o piatră, pe care mă așez uneori, ca să mă relaxez și o scară realizată din lemn. Căsuța este locul meu de relaxare preferat.” – elev Rareș Radu
„Casa este a lui Răzvan. Casa este amplasată în curtea mea. Este făcută din lemn de salcie și stă într-un stejar. Are o cameră pentru jucat și o cameră de relaxare.” – elev Răzvan Tache
„Casa mea este lângă un râu mirobolant și într-o pădure înmiresmată, cu brazi verzi. Tom (omulețul LEGO) m-a rugat să îi fac un atelier. El mi-a spus că trebuie să folosesc lemn și sticlă pentru casă.” – elev Răzvan Tache
prof. înv. primar MAGDALENA COJOCEA cu prof. înv. primar CRISTINA BĂLĂŢICĂ şi arh. MONICA SĂBĂU, clasa a IV-a A, Şcoala Gimnazială Nr. 5, Bucureşti, „De-a arhitectura în oraşul meu”
Anul acesta la cursul De-a arhitectura am lucrat intens pentru a ne ieşi această machetă. Ne-am străduit mult pentru ea, iar acum e gata! Pentru a o termina am avut nevoie de o echipă întreagă, care să lucreze şi să reuşească să facă ceva – mai exact, de clasa noastră.
Aceşti copii au muncit până când nişte simple cartoane au devenit o minunată machetă. Îi mulţumim mult şi Monicai pentru că ne-a susţinut şi ne-a încurajat. Chiar dacă am mai supărat-o , ea tot a avut încredere în noi. Am avut câteva probleme, dar le-am rezolvat. Nu prea ştiam cum să facem cu muntele, ne-am dat seama că nu are dimensiunile corecte, apoi a venit şi telecabina pe care am lipit-o singuri şi a fost dificil.
Nouă ne-a plăcut să lucrăm cu Monica şi ne-am dori să continuăm, chiar dacă ştim că am mai supărat-o. Vrem să îi transmitem că e foarte importantă pentru noi şi că datorită ei am învăţat extrem de multe.
Acum, macheta e gata şi se numeşte Free Air Village. Am avut mai multe tentative de nume şi discuţii lungi pe această temă, fiindca nu ne puteam hotărî. Sperăm ca macheta să vă placă şi să fiţi mulţumiţi de munca noastră.
⌂ Întrebări şi comentarii de la alţi copii:
De ce casa asta e mare şi restul cât un purice?
De ce nu aţi respectat aceeaşi scară?
De ce casa este mai mare ca muntele?
De ce clădirile sunt mici, iar şcoala gigantică?
Din ce aşi făcut muntele?
De ce căsuţa aceasta este aşa de mică?
De ce aţi pus atât de puţine clădiri?
De ce aţi făcut acoperişurile caselor în curcubeu?
Miercuri, 22 iunie 2016
prof. înv. primar CORNELIA BĂŢĂUŞ şi arh. RALUCA RUGINĂ, clasa a IV-a B, Şcoala Gimnazială „Constantin Brâncuşi”, Bucureşti, „De-a arhitectura în oraşul meu”
ORĂŞELUL COPILĂRIEI
Suntem la al doilea an de arhitectură şi ne-am gândit să realizăm în clasa a IV-a un orăşel. Doamna arhitect Raluca ne-a sfătuit să alegem un loc liber ce poate fi folosit şi în realitate. În apropiere de şcoala noastră se află Lacul Morii, iar în jurul lui, din păcate, nu e amenajat nimic. Probabil că ne aştepta pe noi pentru a proiecta un cartier nou.
Ne vom construi propriul orăşel pe malul lacului Morii. Doamna arhitect ne-a arătat cum se face planul locului şi împreună am adăugat clădiri mari, case, fiindcă fiecare va avea casa lui, trei blocuri cu trei etaje, respectiv patru, parcul, instituțiile publice existente în fiecare sector: o şcoală, primăria, poliţia, un spital, o farmacie, un mall şi mult, foarte mult spaţiu verde. Am discutat despre materialele pe care le vom folosi. Blocurile vor fi aşezate de aşa natură încât casele să aibă dreptul la priveliştea lacului.
Am trecut la treabă, având toate materialele necesare: toţi ne-am construit căsuţa, am măsurat-o cu grijă, am colorat-o, am personalizat-o. Dacă toate ar fi la fel, ar fi plicitisitor. Împreună, în echipă, am lucrat poliţia, şcoala, primăria, o benzinărie, băncuţe pentru parcuri, copăcei veseli, totul sub atenta supraveghere a doamnei învăţătoare. Treptat, macheta noastră prindea viaţă. Le montam pe suport şi formele căsuţelor, ale clădirilor publice apăreau ca prin magie.
Parcul nostru va fi unul mare, cu multe locuri de joacă, cu locuri speciale pentru biciclete, trotinete, cu două-trei pontoane pe malul lacului pentru bărcuţe şi hidrobiciclete, parcări subterane, toalete ecologice cu sistem de autocurăţare. Vor fi mulţi copăcei de diferite culori, cu multe aranjamente florale, cu multe coşuri de gunoi.
Iubim arhitectura şi punem mult suflet în ceea ce realizăm şi sperăm să ne iasă o machetă deosebită, dar reală, funcţională, pentru că ne dorim să ne jucăm în 2017, în cartierul de pe Lacul Morii proiectat de noi, ORĂŞELUL COPILĂRIEI.
⌂ Întrebări şi comentarii de la alţi copii:
De ce aţi pus maşini de plastic?
De ce este atât de mică primăria?
prof. înv. primar SOFIA DRAGOMIR şi arh. ANDREEA STAN, clasa a IV-a G, Liceul Teoretic „Ioan Petruş”, Otopeni, „De-a arhitectura în oraşul meu”
ECOTOPIA
„Ecotopia este numele orașului creat de noi – elevii clasei a IV-a G – Liceul Teoretic «Ioan Petruș» din Otopeni. Cu trei cartiere orașul-machetă creat de noi este, din puctul nostru de vedere, cel mai frumos. Multe case minunate, bine construite, sunt una mai frumoasă ca cealaltă. Nu avem multe blocuri în oraș. Râul care străbate Ecotopia, împrejmuit de verdeață, reprezintă o mare bucurie pentru locuitorii orașului.
În cartierul numărul 1 sunt amplasate instituțiile orașului: primăria, școala, două turnuri uriașe ce pot găzdui activități sportive și policlinică. Institutile orașului au roluri foarte importante: educație, tratament, recreere, administrare etc. În cartierul numărul 2 sunt case, un mic părculeț, un supermarket, un spital, o moară de vânt și un hotel. În cartierul numărul 3 sunt case, un bloc,o fabrică de ciocolată, o casă cu o piscină pe acoperiș.
Orașul nostru este pur și simplu minunat și sperăm să vă placă la fel de mult cum ne place nouă.” – Şerban
„Acest oraș se numește Ecotopia pentru că noi am dorit să avem un oraș curat, verde, fără poluare. Orașul acesta are aceelaşi tipuri de construcții ca oricare oraș, doar că ele funcționează cu energia soarelui și a vântului. În oraș avem un râu numit râul Eco care trece prin cele trei cartiere: Cartierul Verde, Cartierul Curcubeu și Cartierul Maronn. Ecotopia are o școală, o primărie, are și clădiri simple, dar folositoare, cum ar fi: farmacia, muzeul, supermarket-ul și multe locuințe, dar una care fascinează pe oricine este Observatorul Astronomic. Când ies copiii de la școală și adulții de la serviciu, se duc la Observator unde sunt uluiți de frumusețile Galaxiei. Orașul Ecotopia este exact cum ne-am dorit.” – Diana D.
„Orașul nostru se numește Ecotopia. Prin Ecotopia trece un râu care se cheamă Eco. În oraș noi ne alimentăm cu energie naturală (centrală eoliană, hidrocentrală și panouri solare). Iubim natura! De aceea, în aproape tot orașul întâlnești vegetație din plin. În orașul nostru există trei cartiere. Primul se numește Cartierul Maroon, al doilea cartier se cheamă Cartierul Curcubeu, iar al treilea cartier, fiind și cel din urmă, se numește Cartierul Verde. În oraș găsim o școală, un spital, o farmacie, case, blocuri, o primărie, magazine și multe altele. Alături de noi, vă invităm să descoperiți tainele Ecotopiei.” – Andrei
⌂ Întrebări şi comentarii de la alţi copii:
Ce e înăuntrul brutăriei?
Porci pe clădire?
La voi la farmacie se tratează cu sclipici?
prof. înv. primar GEORGETA POPESCU şi arh. MIHAELA TOMESCU, clasa a IV-a, Şcoala Gimnazială Nr. 194 „Marin Sorescu”, Bucureşti, „De-a arhitectura în oraşul meu”
Copiii au decis ca orășelul lor să fie amplasat pe o insulă în Grecia, situată în zona nordică a țării. Au construit un orășel de mărime medie, cu o vechime nu foarte mare, situat într-o zonă cu diferențe de nivel. Găsim o plajă și un port la mare. Majoritatea locuitorilor câștigă bani din turism (au hotel, pensiuni și evident restaurante), din pescuit și comerț. Există un centru comercial (un mall) de unde turiștii și localnicii pot cumpăra ce au nevoie. Copiii au construit și o policlinică, nouă și bine dotată, pentru tratrarea eventualelor probleme de sănătate.
Multe căsuțe respectă stilul și culorile tradiționale grecești, dar întâlnim case de aproape toate culorile, după preferințele beneficiarilor. Multe din ele au panouri solare, copiii s-au gândit la sustenabilitate. Circulațiile nu sunt aglomerate, există multe spații verzi și accese pietonale.
Rezultatul este un orășel-stațiune pe malul mării, liniștit, verde, frumos și îngrijit, un loc în care copiii și-ar dori nu doar să-și petreacă vacanța, ci chiar să locuiască.
⌂ Întrebări şi comentarii de la alţi copii:
De ce nu aţi folosit verde la sol? E prea închis.
De ce aţi pus acoperişul doar din sclipici?
Cum aţi pus sclipiciul?
De ce aţi pus umbreluţe? Este excelent!
prof. înv. primar LILIANA ȚIGĂU şi arh. TAVASZI ZOLTÁN, clasa a II-a, Şcoala Gimnazială „Sfântul Silvestru”, Bucureşti, „De-a arhitectura mini”
⌂ Întrebări şi comentarii de la alţi copii:
De ce aţi folosit lucruri cumpărate?
Prea artificial!
De ce aţi irosit jeleurile verzi? Erau bune!
De ce aţi pus şine de la IKEA? Trebuiau şine trasate sau confecţionate manual!
De ce aţi folosit cutii de suc?
De ce nu aţi pictat pe jos?
prof. înv. primar ION VERGU şi arh. OANA COARFĂ, clasa a IV-a, Școala Gimnazială „Sfântul Silvestru”, Bucureşti, „De-a arhitectura în oraşul meu”
ORAŞUL CELOR 4 ANOTIMPURI
Cum ar fi dacă oamenii ar putea influența climatul și ar putea croi un oraș pentru diferite tipuri/stări ale naturii? Cum ar fi dacă nu am mai avea nevoie de mașini ca să ne deplasăm, am putea să ne bucurăm liniștiți de mersul pe jos sau cu bicicleta?
Ar fi probabil atenți la natură și ar aprecia schimbarea ei, trecând dintr-un climat în altul, de la primăvară la iarnă, la distanță de câteva străzi. Oamenii ar putea probabil să fie mai atenți cu animalele și plantele sălbatice și ar coabita cu cele care sunt adaptate climatului static.
Orașul este compus acum din 4 anotimpuri, precum și numele. Primăvara este anotimpul reînnoirii, al reînvăţării cu lucrurile știute. Climatul este temperat, umed, lumina soarelui este plăcută, filtrată de nori. Este locul perfect în care oamenii pot să se bucure de spații culturale (teatru, muzeu), iar copiii pot merge cu plăcere la școală. Vara este anotimpul căldurii, al luminii puternice a soarelui. Oamenii se pot bucura de timpul liber la plajă, se pot odihni la umbră, pot călătorii, de data asta doar câteva străzi mai încolo, în cartierul verii. Toamna este anotimpul bogăției naturii, al muncii în grădină. Cartierul toamnei este locul în care oamenii din orașul celor 4 anotimpuri au posibilitatea să își clădească o casă, în comunități închegate. Iarna este anotimpul temperaturii reci, al luminii joase a soarelor, al apei înghețate, al zăpezii. Locuitorii orașului se pot bucura de iarnă la munte, schiiând, patinând, plecând în vacanță în propriul oraș.
Într-un viitor în care vor putea să schimbe clima, oamenii vor putea să transforme stricăciunile pe care le fac în timpul acesta în care nu sunt atenți. Vor putea să se implice ca prin știință să salveze natura și să trăiască pe o planetă curată. Suntem probabil acum la câtva timp distanță până când aceste transformări vor putea fi posibile, putem visa la un viitor mai bun pentru orașe, oameni și natură.
⌂ Întrebări şi comentarii de la alţi copii:
E cam gol, nu?
De ce într-o parte e prea plin şi într-una prea gol?
De ce este frumos hotelul?
Nu numai Bucureştiul a sărbătorit încheierea anului şcolar, ci oraşe din toată ţara au organizat expoziţii de final de an De-a Arhitectura. Aici găsiţi poveştile evenimentelor din ţară: Făgăraş, Braşov, Cristian, Timişoara, Cluj-Napoca, Constanţa, Sighetu-Marmaţiei, Sibiu şi Râmnicu Vâlcea.