EXPO De-a Arhitectura Bucureşti 2016 la final – IV

15/07/16 | Eveniment

Continuăm firul evenimentelor din Bucureşti. Am început cu primele două zile de prezentări, 14 şi 15 iunie (I), au urmat 16 şi 17 iunie (II). Am continuat cu cea de-a doua săptămână care a început cu o singură clasă pe 20 iunie, au urmat două zile pline pe 21 şi 22 iunie (III) şi încheiem cu 23 şi 24 iunie (IV).

Joi, 23 iunie 2016

prof. înv. primar LUIZA IONESCU şi arh. ANA MARIA URSACHE cu arh. VIORICA ANAMARIA POPESCU, clasa a II-a, Şcoala Gimnazială „Vasile Alecsandri”, Bucureşti, „De-a arhitectura mini”

 width=

 width=

 width=

 width=

 width=

 width=

 width=

prof. înv. primar ALINA MARIANA PINTILII şi arh. MĂDĂLINA BOLD, clasa a I (Albinuţele), Şcoala Gimnazială Nr. 165, Bucureşti, „De-a arhitectura mini”

 width=

 width=

SĂTUCUL/SATUL FERMECAT

Dacă sunteți dornici de noi peripeții și de un drum lung, găsiți o barcă rezistentă, multă energie și voie bună și vâsliți… către primul punct ochit în zare – doar așa puteți ajunge în Satul fermecat!

Demult, tare demult,călătorii ajunși aici ar fi găsit o Grădină fermecată – în ea au poposit pentru un somn lung doi frați zmei – Grifonel și Semințica, obosiți de drum și întâlniri cu țări și personaje magice: Plimbăcioșii, Molicioșii, Jucăucioșii, Plăntăcioșii, Apăcioșii și alții asemeni lor. Toți prietenii noi făcuți pe drum au rămas să îi vegheze – când așteptarea a devenit prea grea, au împărțit Grădina și fiecare și-a ridicat o casă, între căsuțe – zeci de poteci (Plimbăcioșii erau meșteri iscusiți) pentru a ajunge repede de la unul la altul. Somnul zmeilor este lung, sute şi sute de ani – Grifonel și Semințica au devenit una cu Grădina, iar sătucul ce creștea i-a acoperit puțin câte puțin.

Ajunși aici, să nu vă speriați – lucrurile nu-s chiar ca în lumea noastră: casele sunt micuțe, abia găsești o clădire mai înaltă, semn că acolo se rezolvă treburi importante, iarba este colorată, pomii îţi spun „Bună!” și „La revedere!”, Plimbacioșii și Apăcioșii au facut drumuri din apă – așa că nu uita de bărcuță! Iar prietenii zmeilor au devenit toți Zâmbicioși: harnici și puțin molicioși, isteți, iubitori de plante și animale, mereu zumzăind de colo-colo și născocind lucruri noi și fermecate.

prof. înv. primar CRISTINA MERDESCU şi arh. MICAELA RUXANDRA BORBORICI, clasa a IV-a, Şcoala Gimnazială „Maria Rosetti”, Bucureşti, „De-a arhitectura în oraşul meu”

 width=

 width=

„Exotic Island” este o insulă turistică, o oază de relaxare şi distracţie, în care învăţăm să trăim în armonie cu natura. Vrem ca din acest loc oamenii să plece fericiţi, după o experienţă unică, cu dorinţa de a implementa mai departe acest fel de a trăi. Exotic Island este un ecosistem în care intervenţiile omului sunt minime, construcţiile sustenabile, materialele locale, transportul se face cu bărcuţe, maşini electrice şi biciclete, energia provine din turbine eoliene şi hidrocentrală, gunoiul este reciclat, tot ce se mănâncă se cultivă ecologic şi tot ce se vinde este făcut manual. Vă aşteptăm cu drag!

Întrebări şi comentarii de la alţi copii:

De ce aţi folosit atâtea materiale maro?
De ce aţi făcut franjuri? Arată bine.
Acest oraş reprezintă Vama Veche?
Cea mai frumoasă machetă! Bravo că aţi condimentat-o!
De ce muntele arată aşa?

prof. înv. primar MARIANA GHINESCU şi peisagist ALEX MEXI, clasa a IV-a, Liceul Greco-Catolic „Timotei Cipariu”, Bucureşti, „De-a arhitectura în oraşul meu”

 width=

 width=

Rio de Janeiro

Noi am început școala în anul în care Londra era regina lumii, iar în capitala britanică românii luptaseră pentru aurul olimpic. Anul acesta terminăm clasa a IV-a şi ne dorim să o încununăm cu succes nu doar la școală, ci şi în sport. Ne-am gândit şi imaginat un Sat Olimpic românesc la Rio de Janeiro, un mic oraș în care sportivii români să urce la fel de sus ca şi statuia lui Iisus.

În felul nostru, transmitem pe calea acestei machete, o urare tuturor celor care vor alerga, sări, înota, zbura, arunca, ținti şi trage pentru România şi, deși nu vom putea sa îi susținem din tribune, ne-am imaginat că le vom construi arenele pe care ei vor câștiga.

Hai România!

Întrebări şi comentarii de la alţi copii:

De ce este un dop în casă?
Din ce sunt făcuţi munţii?

De ce clădirile sunt atât de mici şi sunt făcute din bureţi?
Răspuns: Munţii sunt făcuţi din carton cu ipsos.
Turnurile arată ca napolitanele.
Răspuns: Nu sunt napolitane, este polistiren expandat.
Sunt prea mici casele.
Răspuns: Casele sunt mai mici pentru că am lucrat la o scară mai mică.
Care este scara acestei machete?
Răspuns: Scara acestei machete este mai mică decât cea a omului LEGO.
Cum aţi reuşit să faceţi atâtea blocuri?
Răspuns: Le-am tăiat, apoi am colorat toţi şi ne-am străduit să terminăm.
La ce v-aţi gândit?
Răspuns: Ne-am gândit la Jocurile Olimpice care se desfăşoară anul acesta la Rio.
Cum aţi făcut munţii?
Răspuns: Am lipit carton peste carton, apoi am acoperit cu ipsos.
Tare!
Răspuns: Mulţumim!

Vineri, 24 iunie 2016

prof. înv. primar CRISTINA SORA şi arh. MONICA OANĂ cu ing. ALINA CRISTEA, clasa a IV-a B, Şcoala Gimnazială Nr. 5 „Corneliu Popescu”, Bucureşti, „De-a arhitectura în oraşul meu”

 width=

 width=

CARTIERUL VESELIEI

Cartierul nostru se numește „Cartierul Veseliei” și se află amplasat într-o zonă cu aer curat. El este un cartier liniștit, la fel ca locuitorii săi. Locuințele sunt cochete, confortabile și bine așezate unele față de altele. Relațiile dintre locuitorii cartierului sunt de prietenie și respect reciproc, drept pentru care nu sunt multe garduri care să despartă clădirile. Pentru economisirea curentului electric, au fost instalate panouri solare pe clădirea Primăriei și a Poliției.

În mijlocul cartierului este un parc foarte frumos! Are lac, chiar și rățuște! Pe lac plutesc bărcuțe în care să te plimbi când dorești. Plin de iarbă și copaci umbroși, parcul are un minicarusel, umbreluțe, teren de tenis, o fântână, o pistă de skateboard și mult spațiu verde perfect pentru joacă. Pista de biciclete este mult folosită de copii și adulți. Lângă parc, este construit un modern supermarket de unde se pot aproviziona cetățenii cu tot felul de produse, mai ales că funcționează nonstop. În spatele magazinului se află un centru de colectare a deșeurilor.

O moară de vânt ne ajută să mâncăm cea mai sănătoasă pâine și să folosim cea mai bună făină pentru produsele de patiserie.

Dar poate lipsi Primăria? Cine zice acest lucru? Ea este „capul cartierului” și se cheamă „Primăria sectorului 1”. Împreună cu Poliția rezolvă problemele cetățenilor. Peste parc, față în față cu Primăria, se află un spital veterinar, care îngrijește animalele bolnave, dar care are și un mic adăpost de unde vă puteți lua un animal drăguț de companie, mărindu-vă astfel familia. Lângă moara de vânt îi așteaptă pe cei dornici de distracție un club. Aici găsiți mâncare, băutură și muzică foarte bună!

Cine dorește să ne viziteze îi garantăm că nu se va plictisi deloc!

Întrebări şi comentarii de la alţi copii:

De la ce vine „A şi a club”?
De ce este oraşul mare? Este foarte frumos!

prof. înv. primar DANA FLORESCU şi arh. ANA-MARIA PREDESCU, clasa a III-a, Şcoala Gimnazială „Mihai Eminescu”, Piteşti, „De-a arhitectura în oraşul meu”

 width=

 width=

CENTRUL ORAȘULUI PITEȘTI – CU BUNE ȘI… CU RELE

Macheta noastră reprezintă o reproducere a unei părți din centrului orașului Pitești. Am ales să realizăm o astfel de lucrare nu pentru că am fi lipsiți de fantezie, dimpotrivă…, ci pentru că am vrut ca în acest fel să recapitulăm și să punem în practică tot ce am învățat pe parcursul acestui an școlar la De-a arhitectura. Totodadă, prin lucrarea noastră, dorim să vă stârnim curiozitatea și să vă lansăm astfel invitația de a ne vizita orașul, pentru a constata ce e bun și ce e rău aici, din punct de vedere arhitectural.

Nu numai Bucureştiul a sărbătorit încheierea anului şcolar, ci oraşe din toată ţara au organizat expoziţii de final de an De-a Arhitectura. Aici găsiţi poveştile evenimentelor din ţară: Făgăraş, Braşov, Cristian, Timişoara, Cluj-Napoca, Constanţa, Sighetu-Marmaţiei, Sibiu şi Râmnicu Vâlcea.