Tic, tac, tic, tac… Limbile ceasului anunţă ora 12:00. Se sună de intrare. Pe holurile şcolii mai auzi câteva secunde ultimii paşi grăbiţi înainte de a intra la clasă şi, apoi, o linişte deplină. E jumătatea lui mai şi soarele îşi revarsă razele larg, prin ferestrele deschise. În bănci, cu picioarele aproape trepidând de nerăbdare şi zvâcul tinereţii în călcâie, copiii aşteaptă. Urmează lecţia de arhitectură – „De-a arhitectura în şcoala mea” – un opţional cu nume jucăuş care la începutul anului şcolar arăta ciudat în curricula clasică de învăţământ. În prima oră de curs copiii îşi trimiteau ocheade cu înţeles unii altora şi aşteptau cu entuziasm unii, cu scepticism alţii, să vadă ce o să se întâmple.
Acum, la câteva luni distanţă, elevii aşteaptă înfriguraţi să înceapă lecţia. După ce au analizat, au documentat şi au investigat spaţiul şcolii în ultimele luni, după ce au vorbit în dreapta şi-n stânga despre proiectul lor încercând să atragă câţi mai mulţi susţinători, după ce au organizat primele prezentări în faţa şcolii şi a colegilor, depăşindu-şi timiditatea sau teama de penibil, după primele evenimente de fundraising organizate chiar de ei, deveniţi din ce în ce mai încrezători şi dornici să îşi pună în practică proiectul, după weekend-uri şi zile de vacanţă şi multe întâlniri, după giga întregi de informaţii adunate, au ajuns în sfârşit spre final de drum, înainte de construcţia efectivă a propunerilor realizate: definitvarea aplicaţiei de finanţare pentru proiectul de intervenţie din şcoala lor.
Pe 6 mai 2019 a avut loc jurizarea proiectelor trimise din cele 17 şcoli şi licee participante în program din: Bîrghiş (jud. Sibiu), Bucşoaia (jud. Suceava), Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Ploieşti, Sohatu (jud. Călăraşi), Târgu Mureş, Timişoara. Dintre toate, doar 7 clase vor primi banii necesari pentru a-şi transforma nevoia şi visul în realitate.
În ultimii 4 ani de când a început programul „De-a arhitectura în şcoala mea”, mai multe idei au prins contur în şcolile şi liceele din toată ţara: Liceul Cervantes a construit o clasă mobilă care să poată fi utilizată la ore în are liber de către elevii clasei a IX-a A şi colegii lor; aproape 60 de voluntari, elevi şi adulţi, au reuşit să renoveze în vacanţa de vară clasa lor de curs din cadrul Liceului de Arte Plastice din Timişoara; în aprilie 2018, Antonia, Georgia, Alex şi Vlad, copiii aparte de la Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Cluj-Napoca, şi-au văzut visul concretizat: „A fost odată ca niciodată o zi în care ne jucam în camera senzorială a şcolii, ne bălăceam în bazinul cu bile de acolo.”; copiii de 13-14 ani de la Şcoala Gimnazială „Gheorghe Cioată” din comuna Todireşti, judeţul Vaslui, au revitalizat curtea interioară dotând-o cu mobilier urban care să încurajeze latura socială în activităţile elevilor, dar şi pe cea sportivă etc.
Fie că şi-au amenajat băile, ca în proiectul „Happy Bathroms”, sau că au creat un spaţiu comun care să fie utilizat atât de elevi, cât şi de profesori în încercarea de a apropia elevii mai mult şi a facilita comunicarea, ca în cadrul proiectului „School can be cool” la Colegiul Naţional „George Coşbuc” din Cluj-Napoca, fie că au făcut o ceainărie literară la Liceul Pedagogic „Anastasia Popescu” din Bucureşti sau că au reamenajat biblioteca la Şcoala Gimnazială Nr. 92, toate instituţiile de învăţământ au avut un lucru în comun: dorinţa de a contribui la schimbarea şi reimaginarea spaţiului, pornind de la nevoi reale, concrete.
Fiecare persoană implicată şi-a luat doza de energie, inspiraţie şi lecţii învăţate: cadre didactice, arhitecţi îndrumători, părinţi şi personalul şcolar. Dar cel mai mult s-au bucurat ei, cei mici şi cei mari, copii şi tineri cu vârste cuprinse între 12 şi 18 ani, ei, cei care petrec zilnic 4, 5 sau 6 ore în băncile clasei, pe holurile şi în curţile şcolilor. Ei, cei care studiază după curricule rigide, cu puţină aplicabilitate în viaţa de zi cu zi, cu puţină creativitate, ei, cei cu putere de decizie minimă în ceea ce priveşte diverse aspecte care îi privesc în mod direct.
Cât de mult le-a plăcut lor, beneficiarilor direcţi, implicaţi în programul „De-a arhitectura în şcoala mea”, vă lăsăm să citiţi în rândurile de mai jos, elocvente pentru noi şi pentru misiunea noastră ca asociaţie:
„Pe tot parcursul proiectului «De-a arhitectura» am învăţat să realizez machete, să mă gândesc la moduri de concepere a locurilor de relaxare din curtea liceului pentru ca toţi colegii să se simtă bine. Toate activităţile m-au ajutat să înţeleg că este important să ţinem seama de toate ideile colegilor, căci numai aşa produsul finit este reuşit. De asemenea, fiecare lucru, cât de neînsemnat, este precum o piesă de puzzle şi în spatele acestuia se regăseşte mult efort. A fost foarte mult de muncă, dar toate acestea m-au făcut să mă gândesc foarte serios la viitor!” – ne-a spus Bianca Movilă, elevă în clasa a VII-a la Liceul de Artă „Hans Mattis-Teutsch” din Braşov.
„Prin acest proiect am înţeles spre ce mă voi orienta ca profesie şi am învăţat că în echipă, consultându-ne, putem lua decizia cea mai bună”. – ne-a spus Sara Benedek, elevă a clasei a VII-a de la Liceul de Artă „Hans Mattis-Teutsch” din Braşov.
„După analiza clădirii şcolii, echipa «Sava Design» a propus câteva intervenţii în bufetul liceului, loc frecventat zilnic de către elevi şi profesori deopotrivă. Opţiunile noastre au urmărit amenajarea unui spaţiu armonios, recreativ şi care să găzduiască anumite evenimente culturale. […] Şi cum ne-am dorit să ne punem efectiv amprenta pentru transformarea spaţiului dintr-unul rece şi «gol» într-unul unul cald, primitor şi atrăgător, ne-am propus să executăm chiar noi obiectele de mobilier.” – ne-au transmis elevii claselor a IX-a, a X-a H, a XI-a H, a XI-a I de la Colegiul Naţional „Sfâtul Sava” din Bucureşti.
„Noi am vrut în acest proiect nu doar să adăugăm un spaţiu nou al şcolii, ci şi să avem un impact şi să transmitem un mesaj în această şcoală. […] Noi ne-am străduit, am lucrat în echipă, am pus sudoarea frunţii pentru a crea acest proiect şi putem spune că ne-am apropiat şi ne-am descoperit abilităti pe care nu ştiam că le avem. Am cunoscut două arhitecte care ne-au ajutat să ne dezvoltăm vederea în spaţiu. Sperăm că proiectul pe care îl realizăm să fie unul de impact. Sperăm ca profesorii şi elevii actuali, dar şi cei din următoarele generaţii să accepte şi să se bucure de acest proiect aşa cum ne-am bucurat noi la realizarea acestuia.” – elevii clasei a VII-a G2, Colegiul Naţional „George Coşbuc”, Cluj-Napoca.
„Este primul proiect la care lucrăm toţi împreună pentru un scop comun.”, – ne-a transmis Karina Faje, elevă a clasei a VI-a la Liceul de Arte Plastice din Timişoara.
***
Tic, tac, tic, tac… Limbile ceasului anunţă ora 12:50. Se sună de ieşire. Copiii au pus la punct ultimele detalii cu privire la proiectul final şi ies pe holurile sau în curtea şcolii. În ochi le sclipeşte acel „ceva” pe care îl ai atunci când eşti mulţumit de tine şi simţi că ţi-ai lăsat şi tu amprenta asupra mediului în care te mişti. Privesc în jur, mândri de ei, cu gândul la cum se va transforma spaţiul lor în următoarele luni, dacă ideea lor va deveni realitate. Soarele e sus pe cer şi miroase a primăvară târzie în răcoarea dimineţii.
Pentru că munca lor e importantă pentru noi şi pentru că vrem să contribuim la reimaginarea şcolii lor, anul acesta, pe 29 iunie, înotăm la Swimathon Bucureşti pentru a cincea oară. Pentru ca în urma donaţiilor şi a fondurilor strânse să mai putem susţine o clasă care să transforme „un spaţiu rece şi gol într-unul cald, primitor şi atrăgător.”
Cele 3 echipe curajoase care ni s-au alăturat anul acesta sunt:
- Adenium Film formată din: Cristina Badea, Adrian Bîlă, Cristina Ceaușu, Alice Furdui și Ana Voicu.
- ARHimede 2019 formată din: Irina Eftimescu, arh. Claudiu Furnea, Agnes Lukacs, arh. Andreea Stan și Irina Şercăianu.
- Sailswords formată din: Bogdan Gavra, Ştefan Gavra, Lucian Barbu, Alexandru Mureşan și Tudor Mihai Dumitrescu.
Swimathon București 2019 este un mecanism prin care comunitatea se întâlneşte, interacţionează şi se implică să strângă fonduri pentru proiectele pe care le consideră relevante. Lansarea campaniei de fundraising a avut loc pe 23 mai 2019 şi va dura până pe 29 iunie 2019 când ne vedem la bazin.
Și voi puteți deveni donatori și susține cu orice sumă doriţi efortul copiilor de a dezvolta un proiect care să rămână în istoria școlii, susținând înotătorii De-a Arhitectura! Modalitățile prin care puteți dona sunt următoarele:
- Plata online – MobilPay pe platforma: www.swimathonbucuresti.ro
- Prin bancă – date bancare: Fundația Comunitară București, CUI: 29472532, Cont IBAN: RO82 BACX 0000 0006 8633 0004, Banca Unicredit Bank, sucursala Domenii, București, cu mențiunea „Susțin echipa Adenium Film/ARHimede 2019/Sailswords”.
- Plată în numerar: la sediul Fundației Comunitare București (intrarea Loc. Dumitru Lemnea, nr. 1, et. 3, ap. 7, sector 1), până cel târziu pe 31 iulie 2019 sau în cadrul evenimentului, unde se va tăia și chitanță. La solicitare, persoanele juridice pot încheia un contract de sponsorizare.
Mulțumim sponsorului Cemacom care susține programul „De-a arhitectura în școala mea” la Swimathon București anul acesta.
Pentru mai multe detalii despre „De-a arhitectura în şcoala mea” şi pentru a vă înscrie pe platformă ca donator, mergeţi aici sau contactaţi-ne direct: Gabriela Anghel, coordonator Swimathon De-a arhitectura 2019, gabriela.anghel [at] de-a-arhitectura [punct] ro, telefon: 0766 688 422.
Text: antropolog Gabriela Anghel
Editor: arh. Monica Popescu
Fotografii: Poze realizate în programele De-a Arhitectura și Swimathon București 2018