La a XVI-a ediție a Bienalei de Arhitectură de la Veneția, Asociaţia De-a Arhitectura va fi prezentă în Pavilionul României, grație colaborării cu echipa Mnemonics, cea care reprezintă România în acest an.
„Proiectul Mnemonics pune în discuție funcția social-culturală a spațiului liber al orașelor românești. Conceptul Mnemonics, într-o abordare scenografică, descrie un vast teritoriu al libertății mai multor generații din România – libertatea de mișcare, libertatea intenției și a imaginației, libertatea reaccesării amintirilor copilăriei și a reaproprierii aspectelor sale ludice maturității.”, se precizează în comunicatul de presă al participării României la Bienala de Arhitectură de la Veneția.
Prima etapă a colaborării De-a Arhitectura-Mnemonics a fost constituită din atelierele pentru copii desfășurate pe 27 martie 2018 în Cluj-Napoca și pe 30 martie 2018 la Hub A – OAR în București, unde copiii, selectați din mai multe clase care desfășoară cursurile De-a arhitectura, au avut de răspuns, prin desenele lor, provocării echipei Memonics: „Cum v-ar plăcea să fie blocul vostru în viitor? Desenați orice idee aveți pe fațade. Poate vreți să ajungeți de afară direct la apartament prin tuburi, lifturi, scări, să aveți un topogan pe care să coborâți, să se extindă spațiul apartamentului, să se vadă de afară în toate apartamentele sau din contră, fațada să devină o grădină opacă.
Blocul trebuie să devină orice vreți voi să devină. Nu uitați de câteva lucruri: Ce se întâmplă în parter? Cum sunt jocurile copiilor în viitor? Cum locuiesc oamenii în viitor? Cum sunt ferestrele? Cum se circulă pe verticală? Ce se întâmplă cu balcoanele și cu terasa acoperișului? Cum e intrarea în bloc? Ce fel de vegetație există în fața blocului? Aceste întrebări își caută răspunsul prin desenele voastre.
«Blocul meu în viitor» va face parte din proiectul Mnemonics care va reprezenta România în cadrul Bienalei de Arhitectură de la Veneția, cel mai important eveniment de arhitectură la nivel european/mondial. Povestea apariției și dezvoltării blocurilor din România va fi spusă prin fațade, ultima etapă fiind blocul desenat de voi. Vă sugerăm să folosiți o grafică simplă, alb-negru care să arate viața și schimbarea în bine a fațadei unui bloc.”
Desenele copiilor din București și Cluj-Napoca au fost transpuse de echipa Mnemonics într-o imagine comună care va fi mărită la dimensiunea de 4,7m x 10m. Aceasta va completa desenul care îmbracă pereții pavilionului ţării noastre, o ilustrare a evoluției locuirii colective în România, cu viziunea de viitor.
Următoarea etapă a colaborării va include o serie de ateliere pentru copii pe care arhitecții noștri îndrumători le vor desfășura în Pavilionul României din Giardini della Biennale la începutul lunii iunie, precum și în septembrie, octombrie și noiembrie 2018, cu elevi din școlile venețiene.
Dorim să mulţumim pe această cale copiilor și profesorilor care au răspuns invitației noastre, precum și gazdelor noastre Școala Gimnazială „Ioan Bob” din Cluj-Napoca și Calup Hub A – OAR din București.
Participanţi la atelierul din Cluj-Napoca:
- Şcoala Gimnazială „Ioan Bob”, prof. Aurelia Bogdan, elevi ai clasei a IV-a B: Maia Avram, Maria Axinte, David-Antoniu Băgăcean, Maria Bogdan, Alexandru-Marius Chira, Adrian Ciocan-Dumitrache, Andrei Constantin Ciutrilă, Ioan Coleşa, Alexandra Demeter-Pântea, Irina Dobrean, Ştefan-Alexandru Duţu, Iris-Aida Galoş, Raul-Cătălin Gânscă, Tudor-Ştefan Labo, Dragoş-Andrei Mărginean, Mara-Elena Mândruţiu, Alexandru Mihalache, Diana-Elena Mîrza, Alexandra-Florina Mornăilă, Cristian-Ioan Muntean, Maria-Elena Munteanu, Iulia-Diana Ober, Ştefan Păcurar, Tudor Cristian Raţiu, Alexandra-Flavia Silaghi, Andrei Stupar, David Teglaş, Andrada-Gabriela Tomoiagă, Tea Totelecan, Cristian Tulbure, Victor-Luca Uioreanu
- îndrumator atelier: arh. Eliza Jurca.
Participanţi la atelierul din București:
- Liceul Teoretic „Jean Monnet”, prof. Finica Rotaru, elevi: Răzvan-Cristian Dănoiu, Andra Luță
- Liceul Teoretic „Jean Monnet”, elev: Cela Sava-Musteață
- Școala Gimnazială „Mircea Sântimbreanu”, prof. Luminița Dulgheru, prof. Gerogeta Dumitru, elevi: Laurențiu Arsene, Ioana Elena Pascu, Denis Ștefan Tiu
- Școala Gimnazială „Sfântul Silvestru”, prof. Liliana Țigău, elevi: Andreea Bianca Spandole, Bianca Theodora Stanciu
- Şcoala Gimnazială „Vasile Alecsandri”, prof. Luiza Ionescu, elevi: Mircea Rebengiuc, Oana Ursache
- Școala Gimnazială Nr. 49, elev: Lucreția Grigorescu
- Școala Gimnazială Nr. 131, prof. Anca Malea, elevi: Ioan Dabija, Andrei Ivașcu
- Școala Gimnazială Nr. 195, prof. Cătălina Ganea, elevi: Irina Enache, Ana Ioniță, Larisa Nicolau, Larisa Andreea Stan
- îndrumători atelier: arh. Mina Sava, arh. Cristina Dumitrescu.
Mulțumim echipei Memonics: Romeo Cuc (coordonator), Mihai Gheorghe (art director), Irina Petra Gudană (comunicare), Roxana Pop (graphic design), Raluca Sabău (design), Vlad Tomei (copywriter).
Dacă doriţi să aflaţi mai multe detalii despre Mnemonics şi participarea României la Bienala de Arhitectură de la Veneţia, mai departe puteţi citi câteva extrase din comunicatul de presă oficial sau întreg comunicatul, aici.
„Ministerul Culturii și Identității Naționale, Ministerul Afacerilor Externe, Institutul Cultural Român și Uniunea Arhitecților din România anunță participarea României la cea de-a 16-a ediție a Expoziției Internaționale de Arhitectură – la Biennale di Venezia cu proiectul Mnemonics, care propune un răspuns la tema concursului într-o cheie contemporană și face o radiografie optimistă a spațiului public al orașului românesc pe care societatea l-a văzut transformându-se generații la rând.
Bienala de Arhitectură de la Veneția este un eveniment internațional de mare prestigiu ce ilustrează un dialog cultural de mare amploare între țările lumii. Acesta se va desfășura în perioada 26 mai-25 noiembrie 2018, cu previzionare pentru specialiști și presă în zilele de 24 și 25 mai 2018.
Propunerile pentru Pavilionul României din Giardini della Biennale şi Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia au făcut ca prin repetate participări România să câștige o poziție respectată pe podiumul internațional al arhitecturii, artiștii și arhitecții români asimilându-se unei mișcări culturale formată atât din critici de specialitate, cât și de spectatorii atenți.
Tema celei de-a 16-a ediții a Expoziției Internaționale de Arhitectură – la Biennale di Venezia, lansată de curatorii Yvonne Farrell și Shelley McNamara – „Freespace“, reprezintă generozitatea spiritului și acel sens al umanității pe care arhitectura îl găzduiește în centrul propriei sale agende, concentrându-și atenția asupra calității spațiului însuși.
„Freespace” încurajează reexaminarea modului nostru de a gândi, noile modalități de a vedea lumea, de a inventa soluții prin care arhitectura să furnizeze o stare de bine și demnitate fiecărui cetățean de pe această fragilă planetă.
Prin tema „Freespace“, Bienala de Arhitectură 2018 va prezenta publicului exemple, va propune elemente – construite sau neconstruite – de lucrări care exemplifică acele calități ale arhitecturii care includ modelarea, bogăția materialității suprafețelor, orchestrarea și dispunerea mișcării, relevând forța și frumusețea intrinsecă a arhitecturii.
Conceptul Mnemonics face referire la tehnica antică de colectare a amintirilor, ars memoriae, bazându-se pe relația gândurilor cu suportul lor vizual investit cu semnificație, imposibil de uitat. Capacitatea spațiului de a genera amintiri puternice rămâne provocarea supremă a arhitecturii și face ca emoția unei povești să poată fi reaccesată la nivel mental la nesfârșit.
Felul în care un om evoluează de la a fi copil cu preocupare pentru joc și joacă, la a fi adult cu preocupare pentru persoana sa și a celor din comunitatea lui, reprezintă un ciclu fascinant al vieții din care arhitectura și urbanismul, împreună cu disciplinele conexe (artă, sociologie și antropologie, istorie ș.a.m.d.), învață constant întrucât acesta este un teritoriu de infinite posibilități.
Creativitatea jocului și nemărginirea imaginației umane oferă șansa ca, făcând arc peste timp, să înțelegem felul în care locurile prețioase din amintirea noastră au puterea de a duce mai departe idei favorabile în fuziunea cu generațiile care vin, în întâlnirile transculturale și în formarea relațiilor intra- și intercomunitare.
Spațiul dintre blocurile orașelor din România primește reacții contemporane la nivelul profesiei de arhitectură, la nivelul comunităților, la nivel educațional, ca promisiune pentru un scenariu de viitor legat de spațiul public și modul în care acesta poate fi utilizat, de relația dintre intim și public și filtrele specifice dintre acestea, de joc, de viață în spațiul urban și modul de raportare al comunității la acesta.”
Text: arh. Mina Sava