Rezultatele jurizării aplicaţiei de finanţare „De-a arhitectura în şcoala mea” 2018-2019

Pe 1 februarie 2019 am lansat anunţul de deschidere a sesiunii de finanţare a proiectelor „De-a arhitectura în şcoala mea” 2019. Pe 6 mai 2019 a avut loc jurizarea proiectelor trimise. Aurelia Axente-Stan, arhitect, coordonator Bucureşti-Sud activitate De-a arhitectura în mediul şcolar şi secretarul sesiunii de finanţare, a consemnat mai departe procesul jurizării în baza notiţelor şi a observaţiilor tuturor membrilor juriului trecute în grila de evaluare, dar şi a discuţiei care a avut loc în cadrul jurizării găzduită de Filiala Teritorială Bucureşti a Ordinului Arhitecţilor din România.

Asociaţia De-a Arhitectura are bucuria să anunţe câştigătorii sesiunii de finanţare a programului educaţional „De-a arhitectura în şcoala mea” 2018-2019, derulat de-a lungul acestui an şcolar în 17 şcoli şi licee din: Bîrghiş (jud. Sibiu), Bucşoaia (jud. Suceava), Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Ploieşti, Sohatu (jud. Călăraşi), Târgu Mureş, Timişoara.

La această ediţie a sesiunii de finanţare două premii sunt oferite de: Fundaţia Comunitară Bucureşti prin Swimathon Bucureşti 2018 şi Piatra Online, iar pentru echipele din Timişoara, Baumit acordă un premiu special. Pentru două clase din mediul rural, din Sohatu (jud. Călăraşi) şi Bucşoaia (jud. Suceava), care au finalizat programul, finanţarea din partea Digital Spirit a fost acordată direct, iar pentru clasa de la Centrul Şcolar pentru Educație Incluzivă din Cluj-Napoca, o clasă de elevi cu nevoi speciale care participă în al doilea an în program, finanţarea va fi oferită de Asociaţia De-a Arhitectura din fondurile strânse din taxa de 2% din impozitul pe venit (încă puteţi redirecţiona 2% până pe 31 iulie 2019). Mulţumim celor patru sponsori pentru implicarea în acest program educaţional.

Pentru acordarea celor trei premii, din cele 17 clase/şcoli care au participat în programul educaţional, au trimis materiale pentru sesiunea de finanţare 8 clase, 3 nu au participat în competiţie deoarece aveau deja finanţare directă, una nu a trimis documentele conform regulamentului, 5 nu au finalizat programul, astfel:

  • Colegiul Tehnic „Ana Aslan”, Cluj-Napoca: proiect eligibil pentru jurizare
  • Liceul Teoretic „Lucian Blaga”, Cluj-Napoca: proiect eligibil pentru jurizare
  • Liceul Vocaţional de Artă, Târgu Mureş, clasa a VI-a C: proiect eligibil pentru jurizare
  • Liceul Vocaţional de Artă, Târgu Mureş, clasa a VII-a C: proiect eligibil pentru jurizare
  • Şcoala Gimnazială Nr. 49, Bucureşti: proiect eligibil pentru jurizare
  • Şcoala Gimnazială Orizont, Bucureşti: proiect eligibil pentru jurizare
  • Liceul de Artă „Ion Vidu”, Timişoara: proiect eligibil pentru jurizare, sponsor Baumit
  • Liceul Tehnologic Electrotimiş, Timişoara: proiect eligibil pentru jurizare, sponsor Baumit
  • Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă, Cluj-Napoca: finanţată, sponsor De-a Arhitectura 2%
  • Şcoala Gimnazială Bucşoaia, judeţul Suceava: finanţată, sponsor Digital Spirit
  • Şcoala Gimnazială  Nr. 1 Sohatu, judeţul Călăraşi: finanţată, sponsor Digital Spirit
  • Liceul cu Program Sportiv Iaşi, Iaşi: nu a trimis materialele conform regulamentului
  • Colegiul Tehnic „Emanuil Ungureanu”, Timişoara: nu s-a înscris la sesiunea de finanţare
  • Liceul Teologic Baptist Timişoara: nu s-a înscris la sesiunea de finanţare
  • Şcoala Gimnazială Bîrghiş, judeţul Sibiu: nu s-a înscris la sesiunea de finanţare
  • Şcoala Gimnazială Ferdinand I, Bucureşti: nu s-a înscris la sesiunea de finanţare
  • Şcoala Gimnazială „Grigore Moisil”, Ploieşti: nu s-a înscris la sesiunea de finanţare

Jurizarea

Proiectele primite, care au respectat calendarul şi au transmis toate materialele cerute prin regulament, au fost notate de către juriu cu puncte de la 0 la 5 pentru fiecare din următoarele criterii:

  • costul proiectului se încadrează în sponsorizarea primită;
  • capacitatea de a implica elevii în activităţile de implementare;
  • numărul beneficiarilor proiectului;
  • impact mare în viaţa socială a şcolii;
  • varietatea beneficiarilor proiectului (grupuri ţintă cât mai variate de utilizatori ai respectivei amenajări).
  • efort redus de implementare (complexitate redusă la nivel de etape şi de activităţi);
  • capacitatea de a deveni un exemplu de urmat şi pentru alte şcoli (capacitatea de a fi replicat în alte şcoli);
  • calitatea design-ului propus.

În urma procesului de jurizare echipele au obţinut punctajele:

  • Şcoala Gimnazială Orizont, Bucureşti: 240
  • Liceul Vocaţional de Artă, Târgu Mureş, clasa a VII-a C: 238
  • Colegiul Tehnic „Ana Aslan”, Cluj-Napoca: 238
  • Liceul Teoretic „Lucian Blaga”, Cluj-Napoca: 236
  • Liceul Tehnologic Electrotimiş, Timişoara: 218
  • Liceul de Artă „Ion Vidu”, Timişoara: 215
  • Şcoala Gimnazială Nr. 49, Bucureşti: 213
  • Liceul Vocaţional de Artă, Târgu Mureş, clasa a VI-a C: 206

Juriul a decis astfel:

  • Premiul I se va acorda Şcolii Gimnaziale Orizont din Bucureşti;
  • Premiul al II-lea se va acorda celor două echipe clasate cu acelaşi punctaj, iar cuantumul finanţării se va împărţi în mod egal la: Liceul Vocaţional de Artă, Târgu Mureş, clasa a VII-a C şi Colegiul Tehnic „Ana Aslan”, Cluj-Napoca;
  • Premiul special Timişoara, oferit de Baumit, se va acorda Liceul Tehnologic Electrotimiş, Timişoara.

Toate proiectele înscrise la această sesiune de finanţare vor fi  expuse la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” din Bucureşti în perioada 1-15 iunie 2019 şi vor fi postate pe platforma online Şcoala Mea în luna octombrie 2019.

Echipa De-a arhitectura doreşte să mulţumească tuturor cadrelor didactice şi arhitecţilor care au facilitat un demers complex de învăţare prin proiect, dar mai ales elevilor care au participat în această ediţie a unui program ce necesită implicare, curaj, dar şi competenţe, atitudini şi aptitudini care se formează la discipline diverse. Implementarea propunerilor ţine acum, pe lângă un efort consistent de coordonare pentru arhitect, şi de conducerea instituţiilor de învăţământ, dar şi de resursele care pot fi accesate în plan local.

Pentru bucuria elevilor de a-şi vedea propunerile realizate, sperăm că se vor găsi resursele necesare pentru completarea bugetelor celor două proiecte câştigătoare ale locului II, precum şi pentru echipele care s-au clasat pe următoarele locuri.

Explicaţii şi recomandări

Echipa Şcolii Gimnaziale Orizont din Bucureşti

Juriul a apreciat: proiect clar, coerent conceput, complex, cu potenţial mare de replicare, cu varietate a  funcţionalităţilor (socializare şi educaţie activă – gradinărit), un spaţiu şi pentru învăţare practică.

Lucrările propuse pot fi realizate cu uşurinţă de către copii şi părinţi, aceştia putând fi implicaţi în număr mare. Proiectul ar putea fi implementat în etape. Din punct de vedere vizual şi funcţional ar putea avea impact asupra vieţii cartierului.

Puncte slabe: modul de realizare şi de aşezare a gradenelor pe teren nu este suficient detaliat. Atenţie la dimensiunea destul de mare a terenului ce urmează a fi amenajat. Având în vedere dispunerea pe teren a clădirilor şcolii şi a zonelor în care se desfăşoară activităţile principale s-ar putea ca, în ciuda amenajării, acest punct să nu devină de foarte mare interes. De asemenea, e problematică dependența de amenajarea terenului pe care trebuie să o facă ADP.

Recomandări: proiectul ar putea fi implementat în etape. Ar trebui analizat modul în care reabilitarea şcolii ar putea afecta realizarea proiectului sau l-ar putea deteriora, după realizare. Succesul proiectului va ţine şi de găsirea unei echipe specializate pentru construirea aleilor care să se încadreze în bugetul existent.

Echipa clasei a VII-a C a Liceului Vocaţional de Artă din Târgu Mureş

Juriul a apreciat: varietatea de intervenţii pentru mai multe tipuri de spaţii şi pentru mai multe categorii de utilizatori, fiind identificate, în special, spaţiile de interacţiune informală. Soluţiile propuse sunt creative, participative, fezabile, cu impact. Proiectul este foarte coerent conceptual şi vizual. Chiar dacă propune intervenţii în mai multe zone ale şcolii, tratarea lor permite prioritizare şi etapizare. Este de apreciat grija de a continua şi de a întreţine amenajările mai vechi precum şi capacitatea de refacere an de an, de către alţi elevi, a intervenţiilor.

Puncte slabe: cele două clase ale Liceului Vocaţional de Artă din Târgu Mureş se pare că nu au comunicat între ele în privinţa alegerii proiectelor/spaţiilor pe care să le propună şi nu ştim dacă ce au propus aceştia a rezonat cu ce şi-au dorit şi elevii celeilalte clase participante în program. Punctele de intervenţie sunt numeroase şi între ele nu e clar un element sau o idee unificatoare, o ierarhizare sau o etapizare.

Recomandări: de ierarhizat necesităţile şi de etapizat intervenţiile, există riscul de a se risipi efortul în prea multe mici proiecte. Să-şi concentreze efortul şi să direcţioneze finanţarea spre una din intervenţiile exterioare, intervenţiile interioare se pot include în programul de investiţii al şcolii.

Echipa Colegiului Tehnic „Ana Aslan” din Cluj-Napoca

Juriul a apreciat: intenţia foarte clară şi cu impact puternic şi imediat asupra vecinătăţilor şcolii, sentimentul de necesitate a intervenţiei care este foarte prezent în acest context, faptul că devizul e mult sub limita bugetului şi capacitatea de refacere, an de an, de către alţi elevi, a grafitti-ului de pe gardul de intrare.

Puncte slabe: este doar spaţiu de socializare? Ar avea potenţial de organizat clase în aer liber, prezentări, ateliere. Cu toate că este foarte atractivă modularea, modul de fixare dintre module, punerea lor în operă şi rezistenţa la intemperii a materialului folosit pot fi problematice.

Recomandări: atenţie la tematica şi calitatea desenului de pe gard care va avea o foarte mare importanţă pentru reuşita proiectului, se poate prelungi desenul şi pe porţiunea de gard aferentă accesului în curte, iar tema desenului ar putea fi decisă printr-un proces participativ, anual, ce avansează în etape. Zona de socializare cu mobilier modular să poată fi extinsă/reconfigurată în anii următori. Pentru realizarea mobilierului va fi nevoie de o echipă specializată.

Echipa Liceului Teoretic „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca

Juriul a apreciat: faptul că proiectul e alcătuit coerent şi cu conştiinţa etapelor ce trebuie parcurse, este simplu de realizat de către elevi şi părinţi şi într-un spaţiu uşor accesibil pentru toţi elevii, căruia i-au folosit foarte bine potenţialul. Principiul cu materiale refolosite este aplicat cu consecvenţă, intervenţiile se concentrează pe o zonă clar delimitată, impactul este ridicat, organizarea paşilor de implementare, coordonare dau o viziune clară asupra procesului. A fost apreciat modul de prezentare, faptul că desenele sunt făcute de elevi, de mână.

Puncte slabe: proiectul nu pare să răspundă unei nevoi stringente. Singura utilitate este cea de socializare. Amplasarea gradenelor e neclară, iar majoritatea obiectelor utilizate au o descriere destul de vagă. Ce se întâmplă iarna? Cum se întreţine spaţiul, inclusiv cel verde pe termen mediu şi lung?

Recomandări: amenajarea locurilor de stat să nu fie doar generică – poate susţine diferite activităţi, ca de exemplu ore în aer liber. Terenul în pantă poate influenţa realizarea mobilierului propus.

Echipa Liceului Tehnologic Electrotimiş din Timişoara

Juriul a apreciat: intervenţiile punctuale de mare calitate arhitecturală legate de un concept unitar care pot fi continuate sau extinse ulterior de echipe mixte cu colegi noi şi care rezolvă mai multe probleme în mai multe tipuri de spaţii. A apreciat foarte mult faptul că, pe parcurs, s-a făcut orientare profesională pentru creşterea încrederii elevilor în forţele proprii.

Puncte slabe: costurile destul de mari, specificate şi în proiect, deoarece scara intervenţiei depăşeşte cadrul acestui program. Conceptul ar putea fi implementat şi cu sume mult mai modeste. Există riscul de disipare a efortului şi a resurselor în prea multe proiecte. Planşa de prezentare este destul de tehnică şi nu pare să fie rodul colaborării cu elevii. Mobilerul de interior necesită o producţie specializată.

Recomandări: ierarhizarea necesităţii şi etapizarea intervenţiilor, cu includerea unor intervenţii în programul de investiţii al şcolii. Pentru completarea bugetului se poate apela la firmele la care fac elevii practică pentru sponsorizări cu materiale. Devizul nu conţine decât suma finală care e probabil estimată nu calculată. Sugerăm detalierea bugetului.

Echipa Liceului de Artă „Ion Vidu” din Timişoara

Juriul a apreciat: modul în care a fost pus în valoare rolul şcolii în comunitate – mai ales pentru o şcoală vocaţională, utilizarea scenei din curtea unei şcoli, locul unde pot veni diverse categorii de public din oraş. A fost apreciată revitalizarea vechilor funcţiuni şi activităţi ale curţii şi redarea lor comunităţii şcolii şi a oraşului. Proiectul e complex, ambiţios, procesul e complex, incluziv, amenajarea versatilă.

Puncte slabe: o provocare de proiectare foarte complexă, e destul de neclar modul de construcţie, montaj, ridică probleme de fezabilitate, autorizare, există un mare risc de degradare şi probleme de întreţinere, la fel ca la scena anterioară. Nu a fost clar de ce fântâna existentă a fost văzută ca un obiect periculos şi acoperită. Soluţia tehnică de realizare ridică semne de întrebare. Sunt propuse materiale cu o rezistenţă şi durată de viaţă scăzută la exterior (OSB) mai ales atunci când sunt folosite la pardoseli. Construcţia soluţiei de „umbrire/acustică” e complicată, alegerea materialui pare neadecvată pentru pardoseala podiumului. Intervenţia ar necesita în mare parte mână de lucru specializată.

Recomandări: de investigat şi posibilitatea unei identităţi vizuale a scenei ce poate deveni un punct de atracţie vizibil din şcoală – culoare, desen, poate fi în sine un proiect de design participativ. Revizuirea soluţiei tehnice pentru scenă şi a materialelor utilizate. Ierarhizarea tranşantă a realizării propunerii care aduce cele mai multe beneficii celor mai mulţi beneficiari şi căutarea completării bugetului şi din alte surse.

Echipa Şcolii Gimnaziale Nr. 49 din Bucureşti

Juriul a apreciat: ideea clară, design-ul minimal, accentul pus pe utilizare, mobilitatea modulelor, faptul că locul e vesel şi faptul că au deja un mic buget din fundrasing-ul realizat de elevi.

Puncte slabe: sunt prea multe elemente perisabile în timp sau nerezistente la intemperii: umbrele, pufuri, cine le va strânge şi depozita sau reîmprospăta stocul când se strică? Implicarea elevilor în realizarea practică va fi redusă, iar pentru structura umbrelelor e nevoie de fundaţii locale care poate duce la necesitatea de a cere aviz de la primărie.

Recomandări: de găsit soluţii de a creşte durata de viaţă a elementelor perisabile, structura metalică poate fi adaptată și pentru alte materiale de umbrire (iederă, pânză, etc.).

Echipa clasei a VI-a C a Liceului Vocaţional de Artă din Târgu Mureş

Juriul a apreciat: complexitatea proiectului care identifică principalele probleme ale şcolii şi are soluţii creative prin implicarea elevilor, faptul că intervenţiile se realizează în mai multe spaţii, pentru mai multe categorii de utilizatori, precum şi dorinţa de a crea locuri pentru expunerea lucrărilor produse de elevi.

Puncte slabe: nu am putut extrage o idee coerentă a proiectului. Punctele de intervenţie sunt numeroase şi între ele nu există un element sau o idee unificatoare, o ierarhizare sau o etapizare. Planşa a fost foarte greu de citit/înţeles. La fel ca pentru proiectul clasei a VII-a C a Liceului Vocaţional de Artă din Târgu Mureş se pare că cele două clase nu au comunicat între ele în privinţa alegerii proiectelor/spaţiilor pe care să le propună şi nu ştim dacă ce au propus aceştia a rezonat cu ce şi-au dorit şi elevii celeilalte clase participante în program.

Recomandări: ierarhizarea necesităţilor şi etapizarea intervenţiilor, includerea intervenţiilor de interior în programul de investiţii al şcolii, multe dintre intervenţii pot fi făcute şi fără buget extern. Atenţie la caracterul efemer al intervenţiilor, trebuie stimulată capacitatea de refacere a lor an de an de către alţi elevi.

Membrii juriului:

  • Alex Axinte – arhitect, StudioBasar, partener proiect pilot „De-a arhitectura în şcoala mea” 2016-2017, Bucureşti
  • Mariana Constantinescu-Brădescu – reprezentant sponsor – Piatra Online, Bucureşti – nu a putut participa, a fost înlocuită de d-na Brînduşa Havaşi.
  • Andrei Loghin – reprezentant sponsor, Executive Producer – Digital Spirit
  • Vera Marin – arhitect, urbanist, formator program educaţional, vicepreşedinte Asociaţia De-a Arhitectura
  • Viorica Popescu – arhitect, arhitect îndrumător „De-a arhitectura în şcoala mea” 2016-2017, Bucureşti
  • Cristina Văileanu – Fundaţia Comunitară Bucureşti, finanţator proiect pilot „De-a arhitectura în şcoala mea” 2016-2017, Bucureşti
  • Eliza Vlad – reprezentant sponsor – Baumit, Timişoara

Membru supleant

  • Brînduşa Havaşi – arhitect, îndrumător primul proiect pilot „De-a arhitectura în şcoala mea” 2015-2016, Timişoara.

Echipa tehnică

  • Mina Sava – arhitect, coordonator program educaţional „De-a arhitectura în şcoala mea”, preşedinte Asociația De-a Arhitectura
  • Aurelia Axente-Stan – arhitect, coordonator Bucureşti-Sud activitate De-a arhitectura în mediul şcolar.

Text: Raport jurizare
Editor: arh. Monica Popescu
Foto: arh. Aurelia Axente-Stan, Planşe de concurs

1