Puneți o cărămidă la educația de mediu construit!

28/01/22 | Fundraising, Rețea

Text: antropolog Gabriela Anghel
Editor: arh. Monica Popescu
Fotografii: Kristina Spisakova on Pixabay, https://pixabay.com/photos/barcelona-square-spain-urban-city-2371946/; Adina Voicu on Pixabay, https://pixabay.com/photos/barcelona-panorama-top-architecture-3798987/; necunoscut on Pixabay, https://pixabay.com/photos/barcelona-spain-facade-tree-street-2088158/Michal Jarmoluk on Pixabay, https://pixabay.com/photos/street-roundabout-barcelona-spain-427998/; necunoscut on Pixabay, https://pixabay.com/photos/barcelona-monument-architecture-3671283/; din arhiva De-a Arhitectura
Timp de citire: 6 minute


Când vă gândiți la marile orașe ale lumii vă imaginați cum ar fi să locuiți în vreunul dintre ele? Și dacă da, de ce? Ce anume face un oraș să fie atractiv, dezirabil, un posibil „acasă” pentru voi?

Acum mulți ani am vizitat Barcelona pentru prima dată. Țin minte că timp de o săptămână am fost într-o uimire continuă și într-o comparație constantă a Bucureștiului cu această lume nouă pe care o descopeream. Desigur că apropierea de un oraș, modul în care îl privim și îl interpretăm are la bază și o importantă componentă subiectivă. Dar, după ce am creat această primă legătură afectivă, începem să privim orașul din prisma atributelor și condițiilor pe care le oferă: modul în care arată și cum este gestionat spațiul public, mediul construit, infrastructura transportului, calitatea aerului, ce servicii de proximitate oferă și care e calitatea lor, cum sunt oamenii din jur, ce ofertă educațională există, dar culturală și tot așa mai departe, lista poate continua în funcție de nevoile și prioritățile fiecăruia. De aceea, din această perspectivă, Barcelona a devenit pentru mine un punct de reper pentru genul de oraș în care aș fi vrut (și aș vrea) să trăiesc.

În ultimii ani am vorbit prea mult ca societate despre ce nu merge bine în România, despre cât de mult suntem în urmă față de restul Europei la atât de multe capitole. Pandemia a venit și a scos și mai mult la suprafață tarele din sistem și din comunitate, angrenându-ne într-o dezamăgire și repulsie constante vis-a-vis de politicieni și decidenți, de ei împotriva noastră, într-un discurs negativist, inflamat și obidit.

Așa că povestea de azi e despre lucrurile bune care se întâmplă în această țară, în orașele și satele ei, în comunități, chiar dacă nu sunt perfecte, chiar dacă ne împiedicăm, ne mai julim un genunchi, dar ne ridicăm și mergem înainte. Povestea este despre oameni implicați care pun lucrurile în mișcare și contribuie la crearea unei societăți în care le place să trăiască, despre proactivitate și decizii asumate. Despre cum să facem așa încât să (co)creăm și aici, la noi, orașe verzi, incluzive, frumoase, în care să ne fie bine.

În 1998, la Conferința Mondială a Miniștrilor Responsabili pentru Tineret din Lisabona, Portugalia, Kofi Annan, secretarul general al ONU (Organizația Națiunilor Unite) la acea vreme, declara:

„Responsabilitatea miniștrilor pentru tineret este una grea, pentru că voi sunteți însărcinați cu pregătirea tinerilor și a viitorilor lideri pentru provocările secolului următor. Și mai important, aveți datoria să-i faceți să se uite la viitorul lor, care nu e întunecat și de rău augur, ci bogat în oportunități interesante. Aveți misiunea de a le deschide un maxim de perspective și posibilități, pentru că speranța și energia tinerilor, entuziasmul și dorința lor de a experimenta sunt cele care fac societatea să avanseze. […] Nimeni nu se naște bun cetățean; nicio națiune nu se naște democratică. Mai degrabă ambele sunt procese care continuă să evolueze de-a lungul vieții. Tinerii trebuie incluși încă de la naștere. O societatea desprinsă de tineri își întrerupe cursul vieții.” [1]

20 de ani mai târziu, discursul lui Kofi Annan rămâne la fel de actual și cu o nevoie mai mare ca oricând de a fi îmbrățișat de lideri politici, dar nu numai. Cetățenii au la rândul lor un rol la fel de important în crearea unei societăți mai sănătoase, iar numărul organizațiilor non-guvernamentale care și-au asumat misiunea de a contribui la acest deziderat a crescut în ultimii ani. A trecut vremea în care așteptam ca decidenții să-și ia acest rol și noi să rămânem spectatori pasivi pe margine. Astăzi, viitorul e al cetățenilor, al celor care fac un pas în față și se implică în construirea unei societăți mai bune. Și cel mai ușor poți începe această construcție prin educație.

Din 2012, noi, la De-a Arhitectura asta facem: construim prin educație. De la un grup de 6 arhitecți am crescut la zeci și sute de oameni care cred că pot contribui la crearea acestei realități, aceea de a trăi în orașe cu cetățeni activi, responsabili, implicați, catalizatori ai schimbării. Un an mai târziu lua naștere cu acte în regulă Asociația De-a Arhitectura având drept scop promovarea educației de arhitectură și mediu construit atât în școli, cât și în afara lor.

Contrar a ceea ce se crede, educația de mediu construit nu e doar despre arhitectură, ci presupune o analiză complexă a orașelor, privite ca organisme complexe, vii, dinamice, în continuă schimbare, a căror dezvoltare e legată de viziunea administrației publice locale și de politicile pe care le creează și implementează. Pentru ca cetățenii să aibă oportunitatea de a participa în mod egal la luarea deciziilor publice au nevoie de spirit de observație, de gândire critică, de capacitatea de a înțelege și rezolva probleme complexe, de capacitatea de a sesiza oportunitățile și de a se adapta la o lume în continuă schimbare. Societatea, ca să evolueze, are nevoie de cetățeni activi.

Vă invităm să fiți acești cetățeni, alături de noi, să ne dați votul vostru de încredere și să redirecționați către noi și proiectele noastre 3,5% din impozitul pe venit, să puneți o cărămidă la construcția noastră, să ne ajutați să clădim în continuare orașe mai bune viețuite de oameni implicați.

De-a Arhitectura dezvoltă de 10 ani cunoștințe, atitudini și abilități care să contribuie la construirea și menținerea unei societăți democratice, în care utilizatorii mediului construit să devină actori cheie și să se implice în dezvoltarea comunităților lor. În 10 ani programele şi activităţile De-a Arhitectura au ajuns la peste 30.000 de elevi din şcolile de stat, de la ciclul primar la liceu, la peste 1000 de profesori şi a implicat aproximativ 900 de voluntari profesioniști ai mediului construit. În cadrul următoarelor alegeri locale mulți dintre elevii participanți la atelierele și cursurile De-a arhitectura vor deveni cetățeni cu drept de vot și vor avea posibilitatea să pună în practică informațiile acumulate în toți acești ani.

Prin redirecţionarea celor 3,5% din impozitul pe venit aferent anului 2021 către Asociaţia De-a Arhitectura veți pune o cărămidă la educația de arhitectură și mediu construit și la formarea viitorilor cetățeni responsabili. Termenul de depunere este de până la data de 25 mai 2022 inclusiv, pentru realizarea veniturilor din anul fiscal 2021.

CE DOCUMENTE SE DEPUN ÎN 2022

  • Pentru impozitul pe venit datorat realizat în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2021 inclusiv, se va completa acest FORMULAR 230.
  • DESCARCĂ DECLARAŢIA UNICĂ (se depune dacă aţi avut venituri din activităţi independente/agricole, drepturi de proprietate intelectuală şi cedarea folosinţei bunurilor şi aveţi obligaţia depunerii Declaraţiei Unice)

CUM ŞI UNDE SE TRIMIT DOCUMENTELE ÎN 2022

Formularul 230 completat se trimite, pâna la data de 25 mai 2022 (data poştei), la organul fiscal central competent:

  • organul fiscal în a cărui rază teritorială contribuabilul are adresa unde îşi are domiciliul, potrivit legii, sau adresa unde locuieşte efectiv, în cazul în care aceasta este diferită de domiciliu, pentru persoanele fizice care au domiciliul fiscal în România;
  • organul fiscal central competent, potrivit legii, pentru administrarea contribuabililor persoane fizice, fără domiciliu fiscal în România.

Ne găsiți și pe redirecționează.ro.

Toate detaliile de depunere se găsesc aici

Depunerea Formularului 230 nu este obligatorie, dar dacă decideţi să nu îl depuneţi este foarte important de ştiut că, în cazul în care nu redirecţionaţi 3,5% din impozitul pe venit către ONG-uri, această sumă nu vi se returnează, ci rămâne la stat.

Vă mulțumim tuturor celor care ați decis să ne acordați votul vostru de încredere și să ne sprijiniți în continuare!

[1] „The responsibility of ministers for youth is a heavy one, for it is you who are charged with preparing young people and future leaders for the challenges of the next century. Even more important, you have a duty to make them look at their future not as dark and ominous, but as rich in exciting opportunities. You have a mission to open up for them a maximum of perspectives and possibilities, for it is young people’s hope and energy, their enthusiasm and willingness to experiment, that makes society move forward. […] No one is born a good citizen; no nation is born a democracy. Rather, both are processes that continue to evolve over a lifetime. Young people must be included from birth. A society that cuts itself off from its youth severs its lifeline; it is condemned to bleed to death.” Întreg discursul îl găsiți aici.