Text: arh. Mina Sava
Editor: antropolog Gabriela Anghel, arh. Monica Popescu
Fotografii și filme: arh. Mina Sava, arh. Monica Popescu, UIA – Arhitectura şi Copiii
Timp de citire: 9 minute
Premiul „Cuburile de aur” este cea mai prestigioasă distincţie internaţională care promovează la nivel mondial iniţiativele din domeniul educaţiei de arhitectură şi mediu construit pentru copii şi tineri. Din 2011, Grupul de lucru al Uniunii Internaţionale a Arhitecţilor, UIA – Arhitectura şi Copiii (UIA WP Architecture and Children), organizează acest premiu o dată la trei ani. Participanţii sunt invitaţi să prezinte activităţile sau produsele curente sau pe care le-au dezvoltat în trecut care îi ajută pe copii şi tineri – începând cu vârsta preşcolară şi până la 18 ani – să înţeleagă arhitectura şi procesele prin care ia naştere mediul construit.
Premiul se acordă pentru patru categorii:
- ŞCOLI (numai pentru şcolile ne-vocaţionale de arhitectură, de la grădiniţe la licee)
- INSTITUŢII (organizaţii, instituţii, şcoli de arhitectură, muzee etc.)
- MATERIAL SCRIS ŞI DIDACTIC (cărţi, reviste, unelte educaţionale non-audio-vizuale, jocuri etc.)
- MATERIAL AUDIO-VIZUAL (filme, website-uri, materiale educaţionale audio-vizuale, emisiuni de radio etc.)
La ediția 2020 a Premiilor „Cuburile de aur” au participat 71 de proiecte din 29 de țări de pe 4 continente. Jurizarea lor, programată inițial în aprilie 2020, a fost amânată cu un an, în speranța unei întâlniri față-în-față a membrilor juriului cu proiectele, însă și aprile 2021 ne-a adus împreună tot în format online.
Am avut onoarea să fiu parte a juriului alături de membrii invitați: Jan Gehl – arhitect și profesor universitar danez, ale cărui idei despre orașe pentru oameni au fost inspirația programului De-a arhitectura, Saria Sidky – profesor universitar de arte, un fervent avocat al educației prin artă în Egipt, Stan Neuman – scriitor și profesor de film documentar, francez (de origine cehă), și producător al seriei „Architectures/Baukultur” difuzată de ARTE, precum și alături de colegele mele din programul de lucru al UIA: Suzanne de Laval – arhitect suedez, co-directorul programului de lucru UIA – Architecture and Children, Carolina Pizarro – arhitect din Costa Rica, coordonatorul Arquitectura y Niñez de América – ANDA și Mia Roth-Čerina – arhitect croat, profesor asociat la Facultatea de Arhitectură a Universității din Zagreb și membru invitat al UIA WP Architecture and Children. [Aici găsiți mini-biografii ale membrilor juriului.]
În ciuda distanței virtuale au fost două sesiuni de jurizare foarte plăcute, eficiente și pline de inspirație. Pot afirma că juriul a avut chimie bună, ceea ce a ales fiecare în sesiunile individuale de jurizare s-a regăsit în lista proiectelor selectate pentru jurizarea finală. Jan Gehl, în calitatea sa de președinte al juriului, a făcut următoarele remarci la începutul jurizării [1- traducere din engleză]:
„⌂ [Premiile Cuburile de aur] nu sunt un concurs, ci o premiere, așadar aici este vorba despre prestigiul și încurajarea participanților.
⌂ Juriul are de ales numai 4 premii în 4 categorii; ar trebui să fie posibil să selectăm mai multe mențiuni de onoare sau premii speciale din fiecare categorie dacă este cazul.
⌂ Cele 71 de proiecte sunt foarte eterogene și dificil de comparat.
⌂ În acest context consider că acordarea de note nu este un mod corect de a departaja premianții.
⌂ Premiile sunt o declarație politică a UIA, ilustrează ce fel de proiecte dorește să laude și să încurajeze.
⌂ Rezumând cele de mai sus: în calitate de jurați trebuie să premiem proiecte care să reflecte interesul UIA în consolidarea legăturilor dintre copii și arhitectură. De asemenea, în lista premiilor trebuie să se regăsescă, echilibrat, atât premii care răsplătesc proiecte remarcabile care ar putea fi o bună inspirație pentru mulți, cât și premii care încurajează proiecte deosebite făcute în regiuni și culturi care nu au atâtea resurse și experiențe.”
La acestea am adăugat, în filtrele de jurizare, și alte remarci ale membrilor juriului: în analiza proiectelor să facem o distincție clară între proiectele care doar se adresează copiilor prin materiale special făcute pentru ei, dar care presupun numai transmiterea informației, și cele care îi implică pe copii, îi angajează în activități și decizii, selectându-le pe cele din urmă. Și, să fim atenți, dacă de toată distracția au avut parte mai mult arhitecții, creând proiectele, decât copiii.
Așadar, după discuții, am stabilit împreună că premiile și mențiunile vor fi acordate proiectelor care: implică copiii activ și sunt distractive pentru ei, sunt inovatoare, scalabile, replicabile și au efecte de durată, iar toate acestea să fie puse în balanță și cu contexul social și geografic din care provin proiectele.
Vă invit să îi întâlniți, virtual, la webinarul UIA WP Architecture & Children Golden Cubes Awards 2020, pe oamenii din spatele proiectelor premiate. Prezentările acestora vă vor conecta cu pasiunea și energia lor și explică mult mai bine contextele și dimensiunea proiectelor, adesea greu de înțeles dintr-un singur poster.
Tot pe canalul de YouTube al UIA WP Architecture & Children veți găsi și galeria virtuală a tuturor proiectelor nominalizate la acestă ediție. Misiunea juriului a fost dificilă, mai multe dintre ele meritau cel puțin o mențiune, așadar îmi revine îndatorirea de a le aminti pe cele care ne-au atras atenția și care pot să vă inspire.
Categoria Instituții a fost cel mai dificil de jurizat, nu atât din cauza numărului mai mare de proiecte, 27, ci datorită numărului mare de proiecte bune, de diverse tipuri și din contexte foarte diferite.
- Am dorit să încurajăm și inițiativele dedicate celor cu nevoi speciale, astfel a fost acordată o mențiune suplimentară pentru un proiect din Mexic pentru copiii nevăzători;
- S-au remarcat proiectele de activare de spații urbane cu participarea copiilor și tinerilor în Peru, Spania și Japonia;
- Proiectele de co-design de spații școlare – Polonia și Coreea de Sud;
- Ateliere de ghidare în carieră cu accent pe urbanism în Franța;
- Ateliere despre clădirea unui muzeu în muzee de artă – Louisiana Museum of Modern Art, Danemarca;
- Instalații senzoriale de arhitectură în muzeul arhitecturii din Estonia sau în spațiul public în Columbia;
- Ateliere design and built 1:1 în Ungaria și Anglia (mențiune);
- Ateliere hands-on la evenimente de arhitectură, ca cel al Adelei Trif – România, în parcuri – Hong Kong, sau în școli de arhitectură, ca cea din Porto – Portugalia;
- Un program remarcabil despre patrimoniu construit a două țări cu istorie comună, pentru integrarea copiilor refugiaților sirieni în Egipt.
Datorită numeroaselor tipuri de proiecte prezentate s-a remarcat, fiind și premiat, proiectul care era un agregator a multora din activitățile menționate mai sus. Acesta aparține unei municipalități dintr-o nouă și dinamică suburbie a Stockholmului, care a reușit să atragă în centrul său cultural numeroase programe de educație de mediu construit și să creeze premisele organizatorice și de comunicare optime pentru organizațiile care desfășoară aici aceste activități.
Premiu: Suedia – „Un oraș în expansiune” (An Expanding City) – municipalitatea și centrul cultural Järfälla
Comentariul juriului: „Un proiect ambițios care conectează școlarii, arhitecții, urbaniștii și municipalitatea dintr-o zonă suburbană ce crește rapid. Prin activități interactive și practice, copiii au ocazia să înțeleagă și să participe la dezvoltarea urbană a orașului lor. Cu ajutorul municipalității, proiectul este implementat atât în timpul școlii, cât și în timpul liber.”
Mențiune specială: Marea Britanie – „CONSTRUIEȘTE” (BUILD) – MATT+FIONA
Comentariul juriului: „Un proiect complex de proiectare-construire (design and build) care abordează o varietate de problematici și scări de intervenție. Copiii sunt provocați să vină cu idei, le proiectează, iau decizii și le construiesc, astfel învață, își asumă responsabilități și ating obiective realiste pe termen lung”.
Mențiune specială: Mexic – „Modele tactile pentru copii nevăzători și cu deficiențe de vedere” (Tactile models for Blind and Visually impaired Children) – ReGenera Espacio
Comentariul juriului: „Un proiect sensibil pentru copii nevăzători sau/și cu deficiențe de vedere. Prin machete tactile și experimente sonore copiii conștientizează formele arhitecturale atât ale clădirilor de patrimoniu, cât și ale orașului lor.”
În categoria Școli s-au remarcat proiectele de co-design de spații școlare cu elevii din Egipt (premiu) și Franța – un proiect foarte bine documentat și realizat, un workshop despre arhitectura inspirată de mediul natural – Danemarca, un program școlar interdisciplinar și de învățare prin proiect – Peru (mențiune), precum și două proiecte deosebit de bune, dar care, din păcate, au fost înscrise la o categorie nepotrivită: școala de arhitectură pentru copii din Estonia și OTTO – instrumentul mobil de activare a spațiului public, utilizat, printre altele, la o școală cu mulți copii de refugiații în Germania.
Premiu: Egipt – „Școala interactivă” (Interactive School) – Școala comunitară Benaa – Habitat
Comentariul juriului: „Un proiect bazat pe realitate, care mizează pe participarea comunității școlare. Îmbunătățește mediul construit al copiilor din zonele sărace și vulnerabile, abordând în special problema abandonului din educație. Copiii participă la reamenajarea propriei școli, folosind materiale pe care le au la îndemână, adesea reciclate și, astfel, simt că aparțin cu adevărat școlii lor, iar școala le aparține.”
Mențiune specială: Peru – „Comunitate plutitoare” (Comunidad Flotante/Floating Community) – Colegiul Áleph
Comentariul juriului: „O reușită abordare a învățării prin proiect printr-un proiect holistic, bazat pe dezvoltarea mai multor abilități tehnice și teoretice ale elevilor, precum și pe creativitatea lor și care promovează înțelegerea arhitecturii ca disciplină interdisciplinară.”
La categoria Media scrisă au fost prezentate atât cărți, tipărite, cât și jocuri. Cărțile numeroase, majoritatea de o calitate grafică deosebită, nu au putut fi răsfoite fizic de data aceasta, astfel fiind eclipsate de jocurile tip board-game. Acestea au fost marile câștigătoare ale acestei ediții, poate și din cauza faptului că sunt interactive și amuzante, prin prisma celor două criterii de jurizare stabilite la început. Cele două proiecte premiate au fost dificil de departajat, iar la mică distanță de ele a fost și board-game-ul francez despre etapele unei construcții.
Premiu: Ungaria – „Urbanitate” (Urbanity) – KultúrAktív
Comentariul juriului: „Un joc de scară mare ce implică activități de grup antrenante. Creat în primul rând pentru adolescenți, este un board-game bazat pe dialogul despre fenomenele urbane. Jocul este foarte flexibil și, abordând diverse întrebări despre dezvoltarea urbană, crește gradul de conștientizare a complexității urbanismului, arhitecturii și culturii civice.”
Mențiune specială: Egipt – „Monopoly pentru arhitecți” (An Architect’s Monopoly) – Hand Over Projects
Comentariul juriului: „Un board-game strategic care prezintă un mod inovator de a explica copiilor, din perspectiva arhitecturii, cele 17 obiective de dezvoltare durabilă ale Națiunilor Unite (UN17). Jocul subliniază, de asemenea, importanța patrimoniului construit.”
În categoria Media audio-vizuală s-au remarcat aplicațiile web de mobil pe tematica patrimoniului: Franța – un fel de Pokemon Go și Detectivi urbani, Egipt – un Google Maps foarte bine documentat și prezentat grafic al patrimoniului local și Bulgaria – o aplicație care încercă să folosescă realitatea virtuală pentru a familiariza copiii cu exemple celebre de arhitectură, de testat în Appstore. Totuși, în plină epocă digitală, proiectele care au atras cel mai mult atenția juriului și au fost considerate de comun acord remarcabile au fost cele care au pus în prim plan inspirația și imaginația copiilor.
Instalația multi-media de înregistrare a peisajelor sonore a unei piețe din Danemarca și seria de filme tip Do It Yourself (DIY) despre clădiri cu arhitecturi faimoase, dar și inedite ca materiale și abordare, realizată pentru Centrul Pompidou, sigur vă vor inspira să le testați cu copiii sau cu elevii voștri.
Premiu: Danemarca – „Sunetul orașului meu” (The Sound of My City) – Biblioteca Frederiksberg, ATT, Astrid Myrup
Comentariul juriului: „O instalație originală și inspirată care introduce copiii în descoperirea arhitecturii orașului, concentrându-se pe experiența sunetului în raport cu spațiul și mediile construite. Proiectul interacționează cu contextul local al spațiilor exterioare și interioare pentru a explora locuri, identități și peisaje sonore.”
Mențiune specială: Anglia – „Arhitectură de casă” (Home-made Architecture/L’architecture faite maison) – arh. Emelie Queney
Comentariul juriului: „Zece filme DIY inspirate care introduc mai multe aspecte ale arhitecturii și durabilității într-un mod ludic.”
Toate premiile și mențiunile vor fi prezentate în ceremonia oficială de premiere a celui de-al 27 congres al Uniunii Internaționale a Arhitecților care va avea loc în Rio de Janeiro, Brazilia, și în online în luna iulie 2021.
Mulțumim și echipei tehnice a premiilor, Heba Safey Eldeen (co-director al UIA – Architecture and Children), al cărei efort organizațional a făcut întâlnirile juriului să fie eficiente și a lăsat loc pentru discuții inspirate și plăcute.
Mina Sava, arhitect și preşedinte al Asociaţiei De-a Arhitectura este reprezentantul României din partea Ordinului Arhitecților din România (OAR) la Grupul de lucru „Architecture and Children – UIA Built Environment Education Network” încă din 2015.
[1 – în engleză]: Jan Gehl – Reflections and first round suggestions – General comments concerning the task of the jury:
- It is not a prize, but an award. Prestige and encouragement are what it is about.
- As a Jury we are to select 4 “winners” in 4 categories and possibly some extra “honorary mentions” or “special awards” out of each category.
- The 71 entries are very heterogeneous – and hardly comparable.
- On this background I feel giving marks are not a fair way of finding the Awardees.
- The Award is a political statement: What will UIA/us like to praise and/or to encourage.
- Summing up: We must, as a jury, come up with a list of Awards which expresses the strong UIA interest in strengthening the ties between Children and Architecture. Also, the final list should be a nice balance of praising strong amazing efforts which could be a good inspiration for many AND giving encouragement to interesting efforts made in regions and cultures which do not have that many resources and experiences as background.