În iunie, la final de an școlar 2014-2015, am sărbătorit încheierea cursului „De-a arhitectura în orașul meu” printr-o serie de expoziții în întreaga țară care au prezentat proiectele finale ale claselor a III-a și a IV-a participante în program – macheta unui orășel imaginat de copii.
După 4 ani de la lansare am avut o impresionantă desfășurare de forțe, atât în timpul anului cât și la final, prin expoziții care au prezentat munca școlarilor din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Constanța, Iași, Neamț (Cordun și Roman), Sfântu Gheorghe, Sibiu și Timișoara.
Expoziția de final de an a cursului „De-a arhitectura în orașul meu” a avut loc în București la Muzeul Național de Artă Contemporană (MNAC) între 5 și 19 iunie 2015, ca parte a manifestărilor Anualei de Arhitectură București. Aproximativ 520 de copii, alături de părinți și bunici, au participat la prezentarea proiectului final elaborat de fiecare clasă în parte. În total au fost 23 de clase, 23 de cadre didactice din 17 școli și 26 arhitecți voluntari.
Vă veţi delecta cu siguranţă citind mai jos o serie de scurte declaraţii ale arhitecţilor şi profesorilor implicaţi în program în acest an şcolar, în Bucureşti.
Clasa a IV-a B, Liceul Greco-Catolic „Timotei Cipariu”: „Culoare, stare de bine și provocare spre meditaţie. Cam aşa s-ar putea transforma în cuvinte ceea ce am trăit NOI acolo. Gazde primitoare, într-un loc în care imaginaţia, talentul şi frumosul şi-au găsit odihna. Artă.
Deşi am plecat de la şcoală pe ploaie, ne-am luat cu noi buna dispoziţie şi tot ceea ce am învăţat, timp de un an, la orele «De-a arhitectura». A ieşit şi soarele.
Mulţumiri pentru iniţiere, salutări tuturor copiilor-colegi care ne-au bucurat privirea cu machetele lor! Vacanţă de vis în «Oraşe de vis»!” (Elevii clasei a IV-a B Învăţător, Marilene Frîncu)
Școala Generală nr. 130 „Luceafărul”: „Doamna învățătoare Mioara Cristea și studentul arhitect Radu Busuioceanu, împreună cu elevii clasei a III-a C au parcurs programa «De-a arhitectura în orașul meu», învățând despre comunități, proporții, ergonomie, materiale, texturi, lumină, umbră, locuire, memorie și multe altele. Pentru acestea au participat la numeroase expediții spre a înțelege mai bine noile noțiuni. La finalul anului, clasa a pregătit o machetă reprezentând cartierul comunității lor, a elevilor. Considerând că locuirea nu își are rostul fără spațiu verde, toate casele proiectului au fost dispuse în jurul unui parc semi-privat de care să se bucure zi de zi.”
Clasa a IV-a C de la Liceul Cervantes, sub indrumarea doamnei invatatoare Filofteia Mohanu, a prezentat macheta realizata la sfarsitul cursului De-a arhitectura in ziua de joi, 18 iunie 2015, la expozitia organizata la MNAC. Macheta a fost realizata de copii cu ajutorul doamnei arhitect Mihaela Tomescu, beneficiind si de sprijinul acordat de studentele arhitect Bianca Soare, Andra Baibarac, Elena Pelmus si Diana Binciu. In macheta, copiii au realizat un sat de munte strabatut de un rau, avand case cu curti, dar si cladiri publice: o biserica veche din lemn, o policlinica noua si un magazin. Biserica este construita intr-o zona mai inalta a satului si este inconjurata de brazi. Zona centrala a satului are un parculet amenajat pe malul raului. Desi suntem la tara, multe case au panouri solare, deci satenii sunt preocupati de sursele de energie alternativa. Copiii au dorit sa creeze un loc linistit, cu multa verdeata si cu locuitori multumiti. Credem noi ca au reusit. (arh. Mihaela Tomescu)
„Voluntar” devine un termen sarac, lipsit de sens atunci cand te joci. Desigur, daca iti place sa te joci. Ce mi s-a intamplat in acest an, cu clasa mea a4a, a fost de fapt un carusel, in care toata lumea a facut „concurs de oferit”. Si ne-a solicitat, si ne-a placut, si mai vrem. (Arh. Florin Nicolae Enache, cls a4a A, Liceul Teoretic Jean Monnet, Bucuresti)
Machetele copiilor de la clasa a III-a de la Scoala Sf. Silvestru sunt facute din visele fiecaruia dintre ei pentru o cladire imaginara. La finalul unui an in care au fost atenti la orele de arhitectura, in care au invatat notiuni noi, au explorat cartierul scolii, au realizat din imaginatie diverse teme de bricolaj, copii si-au testat dexteritatea de a realiza o macheta la scara, fie ea casa de locuit sau bloc de birouri. Au fost puse la incercare si abilitatile fiecaruia de comunicare si de lucru in echipa. Pornind de la machetele cladirilor, au privit mai departe si si-au unit fortele pentru a realiza bucati mici de cartier. La prezentare nu au avut emotii si atu-ul lor principal, siguranta de sine, s-a facut vazut in modul in care au vorbit cu incredere despre ceea ce au realizat la clasa de arhitectura. (clasa a IIIa de la Scoala Sf. Silvestru, arh. Oana Coarfă)
Ne bucuram ca v-am cunoscut si ca am colaborat impreuna. Pentru noi toti – elevi, profesor si arhitect, a fost o incantare. Copiii isi doresc ca aceasta poveste sa continue… Inchidem un capitol si asteptam sa deschidem un altul… (Waldorf, 4B. Prof. Nicoleta Benghe, arh. Elena Daniela Lazar)
Clasa a IV-a E de la Școala Gimnazială Nr. 195 este singura clasă din Sectorul 3/București care a participat la programul educațional De-a arhitectura în orașul meu. Ne-am pregătit cu mari emoții pentru prezentarea proiectului nostru la MNAC. Pentru asta am realizat un afiș și o invitație personalizate pentru data prezentării noastre și le-am distribuit tuturor cadrelor didactice din școală plus colegilor de la celelalte clase, părinților și prietenilor.
Prezentarea de la MNAC a fost o zi deosebită pentru că a strâns împreună profesori, părinți și prieteni. Fiecare elev a avut o mică întervenție în cadrul prezentării, apoi au așteptat nerăbdători întrebările celor din public pentru a oferi informații suplimentare și lămuriri cu privire la soluția pe care au ales-o în rezolvarea cartierului „Stupul nostru”. Înmânarea diplomelor a fost un alt moment special. Elevii sunt mândri de ceea ce au făcut împreună timp de un an de zile, iar eu sunt extrem de încântată pentru că a avut ocazia, alături de prof. înv. Cătălina Mirela Ganea, să lucrez cu acești elevi curioși să afle lucruri despre orașul în care trăiesc. (Arhitect Ioana RIZEA)
Macheta orășelului „Lego Friends”, a clasei a IV-a D de la Liceul Miguel de Cervantes ilustrează foarte bine conceptul de comunitate. Elevii au imaginat un orășel micuț, unde totul este verde, în care fiecare are un rost (cum spuneau chiar ei „unde nimeni nu stă degeaba, toată lumea muncește și sunt și distracții pe gustul tuturor”). Munca în echipă și colaborarea dintre cei mici se reflectă și în funcțiunile propuse, în dispunerea locuințelor și a celorlalte clădiri în cadrul orășelului, în poveștile personajelor pe care le-au atribuit omuleților. Această clasă mică este ea însăși o comunitate armonioasă, unde copiii știu deja să colaboreze și să comunice. Dacă așa sunt toți viitorii cetățeni adulți ai Bucureștiului, înseamnă că vom trăi într-un oraș mai bun, mai prietenos, mai pentru oameni, nu peste mult timp! (arh. Oana Paval)
Despre proiectul realizat de elevii clasei a IV-a B din Scoala Nr 307 va pot spune urmatoarele:
,,Happyland este orasul in care noi, elevii clasei a IV-a B de la Scoala Nr 307, ne dorim sa locuim pentru ca el ofera tuturor locuitorilor cadrul natural pentru multiple posibilitati de petrecere a timpului liber la plaja, in centrul vechi al orasului sau in rezervatia naturala aflata la periferia localitatii. Deopotriva copii si adulti, aici, in orasul nostru, se pot bucura de briza marii, de susurul raului, de racoarea padurii sau de farmecul caselor vechi si al strazilor pietonale.” (Profesor metodist educație permanentă Doina Petreanu Consilier educativ Școala Gimnazială Nr 307)
Clasa a IV-a, a Liceului Teoretic „Ioan Petrus” Otopeni: Mare ne-a fost mirarea si bucuria sa vedem entuziasm in fata arhitecturii la 11 ani, in gasti mari de copii care, altfel, sigur ar fi aplaudat vreo lume roz disney-asca.
Dar cand mainile tale plamadesc orasul in clasa a-III-a, cand mintea ta imagineaza spatiul unei Clase Ideale in clasa a IV-a, atunci lumea ta interioara aflata in plina formare infloreste.
Vreau sa va vorbesc despre bucuria crearii unui spatiu numit „Cine a pus pestisorul in clasa?” alaturi de cei 28 de copii din clasa a IV-a, a Liceului Teoretic „Ioan Petrus” Otopeni. Despre imaginarea si concretizarea la scara 1:10 a unei clase suspendate deasupra unui râu: precum apa spala, primeneste si hraneste albia, malurile si vietatile aflate de-a lungul ei, la fel Invatatura este cea care reprezinta nutrientul principal al unei vieti in formare.
O sala de clasa care se constituie intr-un spatiu independent, avand peretii ondulati ce adapostesc un urias acvariu. Un loc in care invata doar 11 elevi, in lejeritate, fiecare avand postul lui unic de invatare: un modul personal pupitru-scaun care sa il reprezinte.
Ne-am prezentat pe rand contributia la acest proiect si ne- bucurat intr-un suflet sa ne aflam in generoasele spatii ale MNAR, alaturi de machetele copiilor din intreg Bucurestiul plus Craiova. Pentru ca nicaieri nu e mai potrivit sa expui creatiile in arhitectura ale copiilor decat in spatiul muzeal al Casei „Poporului”, cladirea care se transforma incet-incet in destinatia pentru care a fost, de fapt, gandita: locul in care oamenii vor imagina si transforma lumea lor, fie la nivel legislativ, administrativ, fie la cel urban.
Lumile imaginate de copii la Expozitia „De-a Arhitectura” sunt semintele unui nou inceput. Unele dintre ele vor naste adevarati arbori sequia din care vor inflori orasele noii Romanii. Suna pompos si prea plin de speranta, poate, pentru generatia noastra de arhitecti care ne stim jumatate dintre colegi proiectand orasele altor tari.
Si totusi voi continua sa cred dar si sa simt ca dintre aceste mii de seminte sadite de mine si sutele mele de colegi arhitecti din tara, unele anume, speciale si aparte vor creste in arbori puternici capabili sa schimbe atat solul cat si intregul mediu din jurul lor.
Ma bucur ca sunt parte din apa ce a hranit aceste seminte! (Arh. Andreea Stan)
Mai jos gasiti fotografii din expozitia de final transmise de Ioana Rizea, Cezarina Psatta, Andreea Stan, Radu Busuioceanu. Toti indrumatori in proiectul de-a arhitectura in orasul meu in acest an scolar.
