Anul acesta De-a Arhitectura a ajuns în „Tabăra pentru copii cu diabet zaharat de tip 1” prin parteneriatul cu Lions Club 360 Cluj-Napoca. Arh. Gloria Gagu ne povesteşte cum a fost la atelierul pentru copii ce a avut loc în tabăra din săptămâna 3-7 septembrie 2018.
„Tabăra pentru copii cu diabet zaharat de tip 1” este un proiect anual organizat de Lions Club Transilvania ce urmărește derularea unui program educațional de șase zile adresat copiilor diagnosticați cu diabet din județul Cluj și județele limitrofe. Pe lângă cursurile de educație specifică în ceea ce privește alimentația, administrarea de insulină sau exercițiile fizice, copii cu vârste între 7 și 18 ani sunt angrenați într-o serie de activități (re)creative și de socializare.
Anul acesta tabăra s-a desfășurat în perioada 3-7 septembrie, la Motel Gilău, din localitatea Gilău, judeţul Cluj, unde pe parcursul a două zile a avut loc atelierul de arhitectură „Orașele invizibile”, coordonat de arh. Paul Moldovan și arh. Gloria Gagu, în parteneriat cu Asociația De-a Arhitectura.
Cum spune de astfel și titlul atelierului, exercițiile s-au bazat pe texte extrase din cartea „Orașele invizibile” de Italo Calvino. În deschiderea atelierului, copiii au asistat la o scurtă prezentare și discuție despre arhitectură și profesia de arhitect. Înainte de a trece la lucru, s-au organizat patru echipe prin tragere la sorți deoarece am dorit grupuri cât mai diversificate, care să interacționeze și să schimbe idei dincolo de limitările de vârstă. Fiecare echipă a primit ulterior câte un text ce descria unul din următoarele patru orașe: Sofronia, Octavia, Tecla sau Armilla.
Prima zi a fost dedicată înțelegerii fragmentelor și redării lor prin intermediul desenelor, fiecare copil lucrând individual. Deși mobilizarea a fost mai timidă la început, mai ales în cazul copiilor mai mari, după primele tușe de culoare atmosfera s-a mai destins.
La următoarea întâlnire am fost primiți cu mai mult entuziasm, mai ales când copiii au văzut materialele de lucru pe care le adusesem: cartoane, lut, plastilină, hârtii colorate, paie, etc. În partea a doua a atelierului am urmărit transpunerea în realitate a desenelor realizate anterior, prin construirea machetelor orașelor descrise. Provocarea a constat în interpretarea simbolică și reprezentarea elementelor ce compuneau orașul respectiv. Astfel, paiele au devenit rapid, pe lângă sursă de divertisment, pădurea de țevi ce definea orașul Armilla, iar piramidele de mucava conectate cu sfoară au devenit crestele munților de care atârna orașul-pânză de păianjen Octavia.
Mai mult decât un exercițiu de imaginație, s-a dorit ca dincolo de imaginile vizuale, tactile sau auditive din cele patru oraşe, Sofronia, Octavia, Tecla sau Armilla, copiii să descopere relația dintre cadrul construit și cadrul natural și substratul socio-cultural ce stă la baza fiecărui oraș.
Chiar dacă peisajul din jurul lacului Gilău i-a atras pe unii în pauze mai dese, la finalul atelierului copiii s-au arătat doritori în a-și prelua și expune machetele acasă.
Mulţumim Lions Club 360 Cluj-Napoca pentru colaborarea în acest proiect!
Text: arh. Gloria Gagu
Fotografi: arh. Paul Moldovan, dr. Mădălina Indrie
Editori: antropolog Gabriela Anghel, arh. Monica Popescu