Text: antropolog Gabriela Anghel
Editor: arh. Monica Popescu
Fotografii: arh. Monica Popescu, arh. Mina Sava, dr. arh. Brîndușa Havași
Timp de citire: 8 minute
La început de septembrie am avut oportunitatea și bucuria de a ne reuni la sediul Filialei Teritoriale București a Ordinului Arhitecților din România, timp de 2 zile, în cadrul unui atelier de Design Thinking facilitat de Tudor Juravlea, co-fondator Design Thinking Society. Atelierul a fost un prilej de a ne reconecta ca echipă, de a lucra într-o manieră colaborativă și de a învăța să facem lucrurile mai simplu și mai bine, într-un mod nou, diferit.
Ideea acestui atelier s-a născut și s-a conturat în special în ultimul an, din dorința de a dezvolta conținut cât mai relevant pentru beneficiarii adolescenți ai asociației, de a crea experiențe educaționale care să răspundă nevoilor, intereselor și stilurilor lor de învățare. Beneficiarii De-a Arhitectura (peste 2688 de elevi de la ciclu primar la liceu din toată țara înscriși în anul școlar 2020-2021) provin din medii sociale diferite, au vârste diferite, au pasiuni și interese diferite și sunt indivizi unici, cu propriile nevoi și aspirații.
Dacă în cazul elevilor mai mici, de școală generală, procesele de învățare sunt întâmpinate cu entuziasm și informațiile absorbite cu nesaț, povestea se schimbă când vine vorba de conținutul adresat tinerilor, care devine o reală provocare. Tinerii din ziua de astăzi sunt conectați la mediul digital mai mult ca oricând, sunt în plin proces de redefinire a personalității, a intereselor, a gusturilor și în plin proces de formare. De aceea, pentru a le oferi experiențe de învățare cât mai potrivite nevoilor lor, am decis să aflăm mai multe despre ei, să înțelegem cum arată viața lor, ce îi motivează, ce îi inspiră, ce planuri de viitor au, cum văd ei orașul în care trăiesc, care e rolul lor de cetățeni și cum De-a Arhitectura poate contribui în vreun fel la perspectiva lor despre oraș și implicare, cum și în ce fel îi poate ajuta.
Pentru a realiza toate acestea, o metodologie precum Design Thinking ni s-a părut cea mai potrivită. Design Thinking e un proces creativ de rezolvare a problemelor, centrat pe nevoile utilizatorilor, care a luat naștere la începutul anilor ’60. În ultimii 20 de ani unele dintre cele mai importante companii din lume, precum Apple, Google, Airbnb, Samsung și GE, au adoptat rapid această metodologie și principiile ei. În prezent Design Thinking este predat în universități de top din întreaga lume, inclusiv Stanford, Harvard și MIT. Numele vine de la principiul central al metodologiei: de a aborda procesul de inovare ca un „designer”.
Ne-am adunat, astfel, echipa De-a arhitectura și membri ai rețelei din diferite orașe din țară, arhitecți, designeri și profesori, în dimineața zilei de 5 septembrie 2021 la subsolul clădirii OAR. Entuziasmați și curioși, dar puțin dezobișnuiți de formatul fizic al unei întâlniri, am reușit să spargem gheața în cadrul primului exercițiu de cunoaștere pe care l-am primit de la Tudor. Pe lângă rolul de icebreaker pe care l-a avut, exercițiul ne-a introdus ușor în subiectul primei etape a metodologiei de design thinking: empatia. Ne-am amuzat să aflăm despre hobby-urile rare ale celorlalți, despre ciudățeniile lor simpatice, dar și despre perspectivele și descoperirile pe care le-au făcut odată cu pandemia și despre planurile lor de viitor.
Design Thinking are cinci etape diferite: empatia, definirea, ideația, prototiparea și testarea, care pornesc în această ordine, dar oferă participanților libertatea de a se reîntoarce oricând în proces la una din ele. Pe parcurs, cei implicați folosesc atât gândirea exploratorie, cât și pe cea analitică. Empatia e etapa în care, prin metode și tehnici diverse, echipa încearcă să înțeleagă nevoile, dorințele și emoțiile beneficiarilor finali. E o etapă în care ne punem „în papucii lor”, în care încercăm să înțelegem realitatea lor, resorturile lor intime, motivațiile care stau la baza deciziilor lor de a întreprinde sau nu anumite acțiuni. E despre a te apleca cu curiozitate și fără prejudecăți asupra omului din fața ta și de a te conecta la el și la povestea lui. O serie de instrumente variate precum interviul empatic, observarea, personificarea clientului, maparea stakeholderilor pot fi folosite în vederea culegerii acestor informații.
De aceea, pentru a parcurge această etapă, la orele prânzului, 9 invitați speciali au venit alături de noi. Elevi de liceu, studenți și absolvenți, beneficiarii noștri, clienții finali ai asociației, s-au hotărât să rupă din timpul lor și să ne fie aproape la această întâlnire pentru a ne împărtăși din universul lor interior. A fost o oră încărcată de emoții, în care am vorbit, de la om la om, despre ce îi face fericiți, ce îi interesează, ce pasiuni au, despre orele De-a arhitectura și educația pentru mediu construit, despre ce își doresc în viață și multe altele.
Când ora s-a terminat, reveniți în sală, procesând încă multitudinea de informații, dar și emoțiile interacțiunii, am trecut la etapa doi a procesului: definirea. În cadrul acestei etape, pornind de la ceea ce am aflat anterior explorăm semnificațiile și facem conexiuni, identificăm tipologii și pattern-uri care se repetă, găsim zone noi de explorat. Am început, așadar, în a contura o serie de profiluri desprinse în urma informațiilor obținute. Cele patru personaje reale, dar fantastice, s-au numit simbolic: Luminița, Frida, Toni și Dan. Am prezentat, în echipe, cine sunt ei, ce pasiuni au, ce îi motivează, ce fel de experiențe preferă, ce le displace, dar și ce îi animă. Cu acest ultim exercițiu prima zi de lucru s-a terminat.
Ziua de duminică ne-a găsit curioși, plini de vitalitate, dornici de a genera soluții noi în baza informațiilor adunate ulterior. Pentru că ziua doi de training a fost dedicată următoarelor 3 etape: ideația, prototiparea și testarea. În cadrul etapei de ideație echipa generează o serie întreagă de idei pentru a răspunde nevoilor identificate. E ca un soi de brainstorming, dar care se face prin instrumente mai creative, în cadrul căruia gândirea „out of the box” și inovația sunt încurajate din plin. Cu cât mai multe, cu atât mai bine. Serioase, amuzante, total desprinse de realitate, fanteziste sau forțate, cel mai mult contează cantitatea lor. Ulterior, folosind diferite metode, echipa selectează ideile sau tendințele care vor fi dezvoltate în continuare.
Lucru pe care, în prima parte a zilei, în echipe, l-am făcut și noi. O avalanșă de idei mai fezabile sau mai năstrușnice au împânzit pereții susbsolului OAR. Pornind de la ele am ales câteva și, în baza lor, am construit un posibil proiect pentru utilizatorul nostru final. Această etapă, în cadrul căreia echipele dau o formă fizică soluției, se numește prototipare.
Pentru a parcurge ultima etapă, testarea, la orele prânzului i-am așteptat pe invitații noștri pentru a le prezenta cele 4 machete-soluții și a vedea care este feedback-ul lor. Unele echipe au avut ocazia să modifice produsul inițial în baza testării. Apoi, în echipe, am prezentat rezultatele finale tuturor.
A fost un training intens pe parcursul căruia am aflat multe informații valoroase și am învățat o serie înteagă de instrumente noi. Întâlnirea cu beneficiarii a fost revelatoare și rolul lor extrem de important în cadrul acestui proces. Această metodologie te solicită mental, îți ascute toate simțurile, spiritul de observație, capacitatea de a asculta activ, nivelul de atenție, empatia, te forțează să renunți la tot ce știi, să te debarasezi de propriile tale convingeri, să te detașezi de ideile care îți vin pe parcurs și să investești în cele cu mai mult potențial, să simplifici și să aduci la masa discuțiilor perspectivele tuturor.
De-a Arhitectura contribuie de 10 ani la formarea unor cetățeni responsabili, conștienți de mediul construit, promotori ai unor orașe verzi, incluzive, sustenabile. Ne dorim ca prin aplicarea acestei metodologii să dezvoltăm programe cât mai relavante pentru beneficiarii noștri adolescenți.
Am dorit să aflăm cum s-au simțit ceilalți participanți la atelier așa că i-am invitat și pe ei să ne lase câteva gânduri despre această experiență:
„Mulțumesc Tudor, în numele intregii echipe. Chiar dacă nu am avut suficient timp pentru a aprofunda ce am aflat și a reitera ideile obținute, e un început ca să schimbăm perspectiva și modul de lucru pentru proiectele existente sau noi. Mulțumesc și echipei De-a arhitectura, a fost o reconectare și o revedere binevenită dupa 2 ani de «zoomwindows». Sper că am deschis apetitul pentru lucrul în echipă mai organizat, mai eficient și mai orientat spre beneficiar.” – arh. Mina Sava, președinte De-a Arhitectura
„Atunci când Toamna a redefinit cuvântul Împreună
«Empathise», prima etapă a întregului proces de design thinking, cred că a asigurat starea de bine pentru a fi împreună la atelier. Spațiul desfășurării unui astfel de demers a fost minunat! Da, acesta a generat idei fără constrângeri, fără presiunea timpului! Ori de câte ori am urcat scara aceea acoperită de iederă, prin ale cărei frunze puteam privi cerul albastru, zâmbeam, gândindu-mă că am confirmat participarea la atelier cu câteva ore înaintea termenului final de înscriere! 🙂
Cel mai «dificil» moment cred că a fost interviul cu Z! Ca observator, a trebuit să surprind nu doar răspunsurile la întrebările pe care Eliza (Jurca) i le adresa, dar, mai ales, să «citesc» dincolo de cuvinte… Dificultatea anticipată a unei astfel de interacțiuni a venit din perspectiva învățătorului, cel obișnuit doar cu copiii săi… mai mici!
A fost o bucurie să fim împreună, să descopăr oameni frumoși, idei, metode de proiectare/reproiectare a unor programe noi/în desfășurare! Felul în care Eliza Jurca reinventează ghemotocul de hârtie, transformându-l în acele lămpi pline de căldură, cred că se aseamănă cu ceea ce a definit întregul atelier de Design Thinking: modelarea unor idei vechi/noi după o altfel de metodă…” – prof. înv. primar Cristina Petrescu
„Pentru mine atelierul a fost o experiență extrem de faină și utilă. Pe lângă interacțiunea frumoasă cu familia De-a arhitectura, pentru că așa am perceput grupul de participante, ca o familie care se încheagă și mai mult prin comunicare deschisă, pentru mine a fost și primul contact cu ceea ce înseamnă Design Thinking. Modul de prezentare și faptul că am lucrat aplicat pe fiecare etapă a procesului a făcut pentru mine înțelegerea foarte ușoară. De asemenea, mi-a deschis ochii și cred acum că este o strategie ce poate fi aplicată, micro sau macro, în aproape tot ceea ce întreprindem ca și creativi, dându-ne posibilitatea de a eficientiza mult munca depusă.
Cum poți oare prezenta mai bine un proces dacă nu parcurgându-l!? Mulțumesc, Tudor, pentru răbdare și dedicare, mulțumesc participanților pentru deschidere, mulțumesc De-a Arhitectura pentru oportunitatea de a participa la atelier și de a face parte din echipa de organizare!” – arh. int. Andreea Caragheorgheopol
„M-am bucurat foarte mult să ne revedem față în față cu colegele pe care nu le-am mai văzut demult și să le cunosc personal pe cele noi! Instrumentul de lucru exersat este foarte util și îmi doresc să îl aplicăm în toate proiectele aflate în derulare și în dezvoltarea de proiecte noi. Mulțumim pentru organizare și sperăm să ne revedem din nou față în față măcar o dată pe an!” – dr. arh. Brîndușa Havași
„Mă bucur că am participat la acest training și multumesc pentru organizarea excelentă, dinamica și entuziasmul vostru! A fost o ocazie bună de a revedea echipa și de a cunoaște oameni noi implicați în activitățile De-a arhitectura. Informațiile și metodele de lucru m-au inspirat și mi-au dat de gândit: cum se pot aprofunda proiecte existente, regândi altele noi și cum să aplicăm ideile «design thinking» și în alte domenii.” – arh. Simona Munteanu
„Mulțumesc celor implicați in organizarea acestui training. Am învățat multe! În al doilea rând, m-am bucurat tare să vă revăd, să lucrăm împreună, aveți o energie pozitivă care mă încarcă de fiecare dată.” – arh. Eliza Jurca
„Mulțumesc mult pentru zilele frumoase pe care le-am petrecut împreună. Ați fost niște gazde extraordinare și fiecare oră petrecută la atelier reprezintă pentru mine un valoros instrument de dezvoltare profesională și umană. Întotdeauna mă simt onorată să petrec timp de calitate în familia De-a arhitectura.” – prof. înv. primar Gianina Vanca
Mulțumim și noi Filialei Teritoriale București a Ordinului Arhitecților din România pentru găzduire, lui Tudor Juravlea pentru dedicarea lui, adolescenților care ne-au fost alături și ne-au povestit despre nevoile lor, membrilor rețelei De-a arhitectura care ne uimesc mereu cu setea lor de cunoaștere și energia lor pentru micii și marii copii în cadrul acestui proces numit educație de mediu construit.