Ateliere din proiectul educațional „Urban Up! Mediu construit pentru liceeni” prezentate la Simpozionul Internațional „Responsabilitate publică în educație”, ediția a IX-a

Pe 27 ianuarie 2018, colega noastră, drd. arh. Irina Filip, voluntar De-a arhitectura şi profesor la Colegiul Național de Arte „Regina Maria” din Constanța, a participat la cea de-a IX-a ediţie a Simpozionului Internațional „Responsabilitate publică în educație” desfăşurat la Constanţa.

Irina a vorbit în faţa unui public format din cadre didactice din Baia-Mare, București, Bușteni, Constanța, Galați, Mangalia, Medgidia, Suceava etc., precum și din Republica Moldova (76 autori articole), reprezentanți ai Inspectoratului Județean Constanța, ai Fundaţiei pentru Promovarea Competenţei MAGISTER, precum și ai Editurii Crizon, despre două dintre atelierele desfăşurate în proiectul educațional „Urban Up! Mediu construit pentru liceeni”: atelierul „Turul orașului și Un proiect pentru orașul meu” şi atelierul „Nu am chef azi și Orașul revendicat”. Iată povestea Irinei despre prezentarea proiectului la Simpozion.

În ianuarie am participat la Simpozionul Internațional „Responsabilitate Publică în Educație”, ediția a IX-a, care a avut loc la Liceul Teoretic „Ovidius”, în Constanța. De altfel, pot spune că sunt un participant constant la acest simpozion, care se bucură de succes în mediul educațional românesc, datorită complexității temelor abordate.

Secțiunile simpozionului au fost următoarele:

  1. Sistemul public şi sistemul privat de învăţământ – Avantaje şi dezavantaje.
  2. Programe educaţionale pentru reducerea abandonului şcolar.
  3. Despre şcoală, elevi, părinţi, educaţie, manuale şi auxiliare, reforme şi nu numai – eseu.
  4. Individualismul şi provocarea la acte de creaţie – două note caracteristice ale culturii formative
  5. Relaţii publice în şcoli.

În cadrul prezentei ediții a simpozionului, cele două articole pe care le-am prezentat în plen, încadrate în cea de-a treia secțiune, au avut drept scop intenția mea de a aduce în prim plan arhitectura, ca știință și artă ce se bazează pe reguli tehnice și concepții estetice, parte a tot ceea ce ne înconjoară. Arhitectura reprezintă, fără îndoială, cadrul și suportul tuturor activităților noastre cotidiene, prin clădiri și spații cu diferite grade de importanță din punct de vedere istoric, social, cultural etc.  

Am împărtășit colegilor profesori din experiența, părerile și impresiile rezultate în urma derulării atelierelor „Urban Up! Mediu construit pentru liceeni”, desfășurate sub egida programului „Împreună cu Lidl pentru un viitor mai bun” în județul Constanța, în perioada septembrie-decembrie 2017, unde au fost implicați peste 200 liceeni din 12 licee și colegii.

Am subliniat faptul că întâlnirile ce au avut loc s-au adresat tuturor liceenilor, indiferent de profilul instituției frecventate, acestea concretizându-se în ateliere interactive gratuite, ce și-au propus să contribuie la sporirea bagajului lor de cultură generală, având scopul de a-i educa în spiritul unor principii generale ale mediului construit.

Discuțiile ce au avut loc în urma susținerii celor două articole realizate s-au axat pe ideea că experiențele copiilor și ale tinerilor, atât în mediul construit, cât și în cel natural, reprezintă un suport amplu, foarte bun pentru procesul de învățare, pentru că se bazează pe relaționarea directă cu experiențe din cotidian, dar care nu pot fi studiate și înțelese decât printr-o abordare integrată, transdisciplinară.  

Am evidențiat faptul că putem să îi alocăm acestui domeniu şi o conotaţie socială, prin multitudinea de discuţii, jocuri şi activități în care putem angrena elevii, noţiunile predate bazându-se pe modul activ-participativ de predare-învăţare. Foarte important este, în cazul acesta, ca în procesul instructiv-educativ să punem accent pe necesitatea elevilor de a vedea, de a simți, de a intra în contact vizual și/sau tactil cu noțiunile studiate, nu doar de a li se prezenta informații pe care să le noteze și atât. Ei trebuie să înțeleagă despre ce este vorba și, totodată, să poată să stabilească anumite legături între diversele noțiuni studiate în școală, în cadrul diferitelor discipline parcurse.  

În acest sens, accentul trebuie pus pe formarea unor competenţe care să le permită tinerilor să realizeze analogii, să stabilească legături între noţiunile predate în cadrul disciplinelor şcolare şi problemele actuale ale societăţii, aspecte care să concure la dezvoltarea responsabilităţii sociale. 

Am subliniat participanților la simpozion faptul că prin acest tip de educație promovată în rândul atelierelor desfășurate, am dorit să insuflăm copiilor pasiunea și disponibilitatea de a înțelege orașul ca fiind un organism viu, conturând latura lor de formatori direcți sau indirecți de opinie, astfel încât ei să devină cetățeni activi în comunitatea lor. Numai astfel se poate produce o schimbare a paradigmei culturii arhitecturale și urbane a societății românești actuale. Calitatea arhitecturii și a mediului construit de mâine depinde de ei, copiii și tinerii de astăzi, viitori utilizatori și factori de decizie care vor contribui activ la modelarea lumii în care vor trăi, pornind de la moștenirea culturală de astăzi, pentru a creea un mediu construit sănătos, armonios, estetic și durabil.   

Am accentuat faptul că în cadrul atelierelor desfășurate, elevii au dat dovadă de foarte multă curiozitate cu privire la fenomenele urbane. Astfel, prin exerciții cu multă interactivitate, participanții la ateliere au înțeles mai bine cum se transformă orașul nostru, de ce să ne intereseze calitatea în construcții, de ce să ne pese de valorile de patrimoniu, care sunt locurile interesante pentru a fi alături de ceilalți locuitori care au preocupări similare, cum se pot gândi și prezenta acele locuri, cât de accesibile sunt anumite zone ale orașului, cum se poate îmbunătăți viața în oraș etc.

Spre finalul intervenției mele la simpozion am prezentat totodată și evenimentul final, de încheiere a atelierelor desfășurate, intitulat „Jurnal Urban Up!”, ce a avut un mare succes în rândul invitaților la eveniment. Punctul forte al acestui eveniment l-a constituit prezentarea propunerilor pe care elevii le-au avut pentru anumite zone cheie ale orașului Constanța. Planșele realizate au inclus propuneri de clădiri, spații și activități dintre cele mai variate, unele ce se adresau tuturor locuitorilor, altele diferențiate pe categorii de utilizatori (vârstă, posibilități financiare etc.), precum și altele multifuncționale (în funcție de anotimp).

Astfel, am avut de-a face deopotrivă cu propuneri îndrăznețe și inovative, bazate pe culmile tehnologiei, precum și cu propuneri cumpătate, venite din partea unor ecologiști convinși, care cred și speră într-un oraș nepoluat.

Printre invitații la evenimentul „Jurnal Urban Up!” s-au numărat:

  • d-nul urb. Mihai Radu Vânturache, arhitect-șef, direcția urbanism a mun. Constanța;
  • d-nul prof. Petrica Miu – inspector școlar general al Inspectoratului Școlar Județean Constanța;
  • d-na prof. Janeta Borandă – inspector școlar pentru management instituțional al ISJ Constanța;
  • d-na prof.dr. Oana Staicu – inspector școlar pentru proiecte educaționale al ISJ Constanța;
  • șef lucrări dr. ing., Cosmin Filip – reprezentant al Facultății de Construcții a Universității „Ovidius” Constanța, colaborator în cadrul proiectului.

Astfel, am concluzionat de comun acord, în cadrul simpozionului, că sunt necesare acțiuni care să se axeze pe educaţia şi promovarea culturii arhitecturale în societate. Acest tip de educaţie, cu valenţe prospective, poate să contribuie la formarea unei culturi generale care sa urmărească familiarizarea tinerilor cu noţiuni general valabile din discipline ce aparțin majorității ariilor curriculare, în vederea dezvoltării simțului civic și a responsabilizării față de mediul construit și cel natural.

Astfel vom reuși să consolidăm, încet, dar sigur, o educație urbană. 

Text: drd. arh. Irina Filip, profesor Colegiul Național de Arte „Regina Maria” Constanța