Studiu 2019: „Şcoala mea – împreună pentru o şcoală mai bună”

După ce am aflat din studiul „Şcoala mea de vis” din 2015 cum își doresc elevii de primară, gimnaziu și liceu să arate școala lor, vă invităm mai departe să aflați care sunt perspectivele profesorilor cu privire la acest subiect. „Școala mea – împreună pentru o școală mai bună” este un sondaj la care au răspuns 180 de profesori din ciclul primar, gimnazial și liceal din România.

Colega noastră, arh. drd. Brîndușa Havași, coordonator local De-a Arhitectura Vest, asistent de cercetare la Universitatea Politehnica din Timişoara şi îndrumătorul proiectului pilot „De-a arhitectura în școala mea! Clasa mea de vis!” de la Liceul de Arte Plastice din Timişoara din 2015-2016, a inițiat acest sondaj în 2019 pentru a afla care este percepția profesorilor asupra stării de fapt a clădirilor școlilor din România și modul în care acestea pot fi îmbunătățite cât mai eficient, dar și care este gradul de implicare a profesorilor în adaptarea mediului de predare la nevoile lor.

„We shape our buildings; thereafter they shape us”[1]

01 Impactul mediului construit – extras din prezentarea „De-a arhitectura în școala mea” a arh. drd. Brînduşa Havaşi la conferința „Educație fără stres“, 25 octombrie 2019, Cluj-Napoca

„Noi modelăm clădirile, iar acestea ne modelează la rândul lor.”, afirma Winston Churchill pe 28 octombrie 1943, cu ocazia refacerii sediului Parlamentului Britanic distrus în bombardamentele din 1941. Churchill alege să reconstruiască Camera Comunelor în aceeași formă și pe același amplasament, deși spațiul era prea mic pentru a găzdui confortabil toți membrii parlamentului, convis că „aglomerarea favorizează un sentiment mai puternic de dezbatere, simțul mulțimii și urgența luării deciziilor. De atunci, politicienii regretă că i-au urmat alegerea, deoarece aglomerarea este potrivită partidelor, dar nu neapărat confruntărilor politice. Feng-shui recomandă evitarea unei mobilări care favorizează confruntarea, care încurajează menținerea oamenilor în cadre mentale fixe despre lucruri.” [2]

La conferința-atelier „Educație fără stres”, care a avut loc pe 25 octombrie 2019 la Cluj-Napoca, am vorbit despre impactul mediului construit asupra utilizatorilor prin prezentarea concluziilor câtorva studii din lume. Am mai vorbit despre ce își doresc elevii și profesorii de la școală, locul în care petrec mare parte a timpului lor activ, dar și despre inițiative de implicare a acestora în modelarea unui spațiu din școală, prin programul „De-a arhitectura în școala mea“.

02 Studii despre ce își doresc elevii și profesorii de la școală și inițiative de implicare a acestora în modelarea unui spațiu din școală – extras din prezentarea „De-a arhitectura în școala mea” a arh. drd. Brînduşa Havaşi la conferința „Educație fără stres“, 25 octombrie 2019, Cluj-Napoca

Rezum aici concluziile a două studii despre felul în care configurarea spațiilor poate influența starea emoțională, felul în care gândim și chiar felul în care ne comportăm.

Primele investigații asupra felului în care oamenii interacționează cu mediul construit au început în anii 1950, când mai multe grupuri de cercetare au început să analizeze modul de proiectare al spitalelor și, în particular, al unităților psihiatrice. [3] În următorii ani, 1960-1970, s-a dezvoltat ceea ce avea să devină domeniul psihologiei environmentale. În 2003, filiala San Diego a Institutului American al Arhitecților (AIA – American Institute of Architects) a fondat Academia de Neuroștiințe pentru Arhitectură [4] (ANFA – Academy of Neuroscience for Architecture), o organizație non-profit a cărei misiuni este promovarea și adâncirea legăturii dintre cercetările neurologice și înțelegerea comportamentului uman față de mediul construit.

03 Impactul mediului construit – extras din prezentarea „De-a arhitectura în școala mea” a arh. drd. Brînduşa Havaşi la conferința „Educație fără stres“, 25 octombrie 2019, Cluj-Napoca

Din studiul publicat de Emily Anthes în numărul din aprilie 2009 al revistei „Scientific American” [5], tragem câteva concluzii privind aspectele unui spațiu care influențează starea emoțională, felul în care gândim și în care acționăm în diferite spații:

  • Spațiile luminoase, cu colțurile drepte și materiale rigide, sporesc atenția, vigilenţa;
  • Spațiile întunecate, cu forme rotunjite și materiale moi, ne ajută să ne relaxăm;
  • Tavanele joase favorizează concentrarea pe sarcini concrete și detalii;
  • Tavanele înalte susțin gândirea abstractă, conceptuală;
  • Vederile către natură aduc relaxare, înviorare, îmbunătățesc memoria și vindecarea!

Studiul finalizat în 2015 de echipa condusă de Peter Barrett, cercetător independent și profesor emerit al Universității din Salford, în 27 de școli primare din Anglia, identifică 7 parametri cheie în proiectarea unei clase (din cei 15 factori analizați): lumina, temperatura, calitatea aerului, personalizarea, flexibilitatea, complexitatea și culoarea, care, considerați împreună, influențeză 16% din variația progresului la învățătură al elevilor într-un an școlar. [6]

04 Impactul mediului construit – extras din prezentarea „De-a arhitectura în școala mea” a arh. drd. Brînduşa Havaşi la conferința „Educație fără stres“, 25 octombrie 2019, Cluj-Napoca

Studiul a analizat rezultatele școlare a 3766 de elevi din școli primare, care urmează un curriculum național centralizat, situate în trei regiuni ale Angliei: Blackpool, London Borough of Ealing [n.r. municipalitatea Ealing din Londra de vest] și Hampshire, alese pentru diversitatea geografică și contextul socio-economic diferit. Dacă am fixa toți factorii (cu excepția celor de mediu ambiant) la un nivel mediu, impactul mutării unui elev „mediu” din cea mai puțin eficientă în cea mai eficientă sală de clasă, ar aduce o îmbunătățire a rezultatelor cu 1,3 sub-puncte, un impact mare față de progresul realizat într-un an școlar, care de obicei este de 2 sub-puncte, concluzionează autorii studiului.

Concluziile studiului le regăsim într-un ghid ușor de înțeles și de aplicat, cu exemple concrete, care se adresează proiectanților și profesorilor: „Clever Classroom – Summary Report of the HEAD Project – Holistic Evidence and Design [7]” („Clase inteligente – Rezumatul Raportului Proiectului HEAD – Evidență Holistică și Proiectare”) cu următoarele concluzii:

  1. profesorii – pot modifica ușor multe dintre aspectele clasei;
  2. schimbări mici pot aduce o mare diferență chiar și cu costuri mici – aranjarea mobilierului, panourile de afișaj, culoarea, etc.

05 Săli de clasă inteligente – extras din prezentarea „De-a arhitectura în școala mea” a arh. drd. Brînduşa Havaşi la conferința „Educație fără stres“, 25 octombrie 2019, Cluj-Napoca

În România, Sistemul Informațional Geospațial [8] pentru educație ne oferă informații despre infrastructura școlară sub forma hărților interactive, pe care putem urmări existența facilităților: bibliotecă, laborator sau sală de sport, starea mobilierului, accesul elevilor cu dizabilități, expunerea la hazardul seismic, capacitatea unității, inaccesibilitatea transportului, distribuția în teritoriu urban/rural, printre alte aspecte.

Prima hartă ne arată grafic, cu multe puncte roșii, procentul școlilor care NU au bibliotecă, laborator sau sală de sport, procent care ajunge între 60-72% din numărul școlilor din mediul rural. Strategia de Modernizare a Infrastructurii Școlare 2018-2023 [9] are ca scop prioritizarea investițiilor în educație, dar și o viziune pe termen lung, 2025-2030, pentru accesarea fondurilor UE nerambursabile.

06 Infrastructură în educație – extras din prezentarea „De-a arhitectura în școala mea” a arh. drd. Brînduşa Havaşi la conferința „Educație fără stres“, 25 octombrie 2019, Cluj-Napoca

Monitorul European pentru Educație și Formare 2019 România, publicat în septembrie 2019, atrage atenția supra unor indicatori cheie, precum:

  1. rata ridicată a părăsirii timpurii a școlii, 16,4% în comparație cu 10,6% – media UE;
  2. rezultatele slabe la citire, matematici și științe, la testele PISA din 2015;
  3. participarea scăzută a adulților la învățare pe tot parcursul vieții, 0,9% comparativ cu 11,1% media UE;
  4. procentul bugetului educației din PIB – de doar 2,8%, comparativ cu 4,6% media UE.

Monitorul european semnalează nevoia urgentă a investițiilor, în special în educația pre-universitară. Nevoia de a îmbunătăți condițiile sanitare și de a oferi elevilor spații de învățare moderne (precum laboratoare pentru științe, sală de sport, bibliotecă) este ridicată. [10]

La rezultatele testelor PISA din 2018, publicate pe 3 decembrie 2019, România a înregistrat punctaje mai slabe decât la cele din 2015, la toate cele trei domenii: citire, matematică și științe: „Scorurile înregistrate în 2018 sunt mai mari în raport cu rezultatele din anii 2006 și 2009, dar ușor mai mici comparativ cu cele înregistrate în 2015. Conform Raportului OECD, diferența înregistrată la citire/lectură și la științe între 2015 și 2018 nu este semnificativă statistic, spre deosebire de cea de la matematică. Din punct de vedere al comparației cu alte state, rezultatele elevilor români se plasează aproape de cele ale elevilor din Moldova, Muntenegru, Bulgaria și Emiratele Arabe Unite”, se menționează pe pagina Ministerului Educației și Cercetării Științifice. [11]

07 Infrastructură în educație – extras din prezentarea „De-a arhitectura în școala mea” a arh. drd. Brînduşa Havaşi la conferința „Educație fără stres“, 25 octombrie 2019, Cluj-Napoca

Am văzut până acum cifre, cantități, procente. Dar pe mine m-a interesat o abordare calitativă:

Ce își doresc elevii și profesorii de la școală?

Despre ce își doresc elevii de la școala lor de vis am scris în articolul Studiu 2015: „Şcoala mea de vis!” în ochii elevilor din ciclul primar, gimnazial și liceal. Pe lângă farmecul grafic al desenelor și ingeniozitatea ideilor din descrierile elevilor, acestea demonstrează un unghi de privire asupra școlii inedit, o acuitate și o pertinență a observației demne de oameni mari, și merită parcurse. În concluzie, foarte pe scurt, elevii își doresc „o școală cu o arhitectură deosebită”, un loc „unde se modelează caracterul elevilor”, la finalul căreia „vei ști ce vrei exact de la viață”.

Voi prezenta aici concluziile sondajului adresat profesorilor din România, analizate în baza unui chestionar care a fost distribuit în perioada 24 iunie – 10 iulie 2019.

08 Studii calitative – extras din prezentarea „De-a arhitectura în școala mea” a arh. drd. Brînduşa Havaşi la conferința „Educație fără stres“, 25 octombrie 2019, Cluj-Napoca

„Școala mea – împreună pentru o școală mai bună” este un sondaj la care au răspuns 180 de profesori din ciclul primar, gimnazial și liceal din România. A fost adaptat după chestionarul „School User Survey – Improving Learning Spaces Together – 2018” [12] („Evaluarea școlii de către utilizatori – Îmbunătățind împreună spațiile de învățare – 2018”), conceput de grupul de experți al Directoratului pentru Educație și Abilități din cadrul Comitetului de Politici pentru Educație al OECD (Organisation for Economic Co-operation and Development), prin programul Learning Environments Evaluation Programme – LEEP („Programul de evaluare al mediilor de învățare”). Acest instrument se compune din trei chestionare interconectate:

  • un chestionar adresat directorului școlii;
  • un chestionar adresat profesorilor;
  • un chestionar adresat elevilor.

Din corelarea datelor și analiza răspunsurilor oferite de cele trei categorii de utilizatori ai școlii, prin triangulație, se creionează o imagine mai completă a nevoilor utilizatorilor pentru renovarea/modernizarea spațiilor școlii. Acest instrument de evaluare este util liderilor de școli, profesorilor, autorităților locale, managerilor de facilități școlare și agențiilor guvernamentale, în vederea maximizării impactului investițiilor în clădiri, pentru renovarea mediului fizic de predare și învățare, ai cărui beneficiari direcți sunt profesorii și elevii.

09 „Școala mea – împreună pentru o școală mai bună!”, sondaj profesori – extras din prezentarea „De-a arhitectura în școala mea” a arh. drd. Brînduşa Havaşi la conferința „Educație fără stres“, 25 octombrie 2019, Cluj-Napoca

Pornind de la chestionarul pentru profesori, oferit gratuit spre utilizare la nivelul școlii, cu ajutorul câtorva profesori și a unui sociolog, am tradus și am adaptat întrebările și la sistemul de educație din România. Chestionarul a fost pre-testat de către profesori din învățământul primar și liceal, înainte de a fi distribuit respondenților din țară prin canale media online. Întrebările au avut variante diferite de răspunsuri, în cea mai mare parte răspunsuri unice sau multiple tip grilă, sau matrice, completate de posibilități de evaluare pe o scară liniară și câteva răspunsuri deschise.

Designul spațiului fizic de învățare poate ușura sau îngreuna predarea și învățarea abilităților secolului XXI. Acest sondaj investighează percepția profesorilor asupra stării de fapt a clădirilor școlilor din România și modul în care acestea pot fi îmbunătățite cât mai eficient, dar și gradul de implicare a profesorilor în adaptarea mediului de predare nevoilor lor. Am primit răspunsuri de la profesori din ciclul primar, gimnazial și liceal din toate zonele ţării, atât din localități urbane, cât și rurale. Au răspuns la sondaj 180 de profesori de diferite vârste, a căror vechime variază între 1 an și 40 de ani de practică în școală.

Durata de completare a chestionarului a fost de aproximativ 20 de minute. S-a recomandat completarea chestionarului de pe un computer, laptop sau tabletă cu ecran mare, deoarece pe telefon este posibil să nu fi vizualizat toate variantele de răspuns.

10 Brîndușa Havași, Chestionar profesori – Școala mea – distribuția respondenților pe hartă.

Chestionarul distribuit cuprinde 46 de întrebări grupate în 10 secțiuni:

  1. Școala mea – împreună pentru o școală mai bună! – instrucțiuni de completare și scopul chestionarului;
  2. Despre școală – generalități (12 întrebări);
  3. Despre respondent (3 întrebări);
  4. Viziunea dumneavoastră asupra spațiului fizic de învățare (2 întrebări);
  5. Despre utilizarea spațiilor (8 întrebări);
  6. Confort (6 întrebări);
  7. Mobilarea spațiului de învățare (3 întrebări);
  8. Siguranța fizică, emoțională și starea de bine (8 întrebări);
  9. Folosirea tehnologiei în școală (3 întrebări);
  10. Satisfacția globală (1 întrebare).

Răspunsurile provin în mare majoritate de la profesori din școli publice – 178 de răspunsuri, față de doar 2 din școli private.

11 Brîndușa Havași, Școala publică sau privată? – extras din analiza răspunsurilor sondajului „Școala mea – împreună pentru o școală mai bună!”, România, iunie – iulie 2019

Școlile în care profesează respondenții cuprind în mare majoritate ciclul primar (82,8%) și gimnazial (85,6%), iar o parte dintre acestea cuprind și ciclul liceal (45% ), respectiv ciclul preșcolar (40%). Un procent mic se declară ca învățământ terțiar – postliceal (7,2%) și într-un procent foarte mic sunt prezente școli profesionale (2,4%) sau alte alternative educaționale, precum a doua șansă (0,6%). Cea mai mare parte a respondenților se încadrează la învățământ teoretic, uman sau real (64,5%) și o mai mică parte la învățământul vocațional – arte (17,7%) sau tehnologic-profesional (14,9%). Distribuția respondenților pe cicluri de învățământ este următoarea:

  • Ciclul primar, clasele 0-IV – 68.3%
  • Ciclul liceal, clasele IX-XII – 23.9%
  • Ciclul gimnazial, clasele V-VIII – 18.3%
  • Ciclul preșcolar, grădiniță – 3,3%.

12 Brîndușa Havași, „În ce perioadă a fost construită școala?” – extras din analiza răspunsurilor sondajului „Școala mea – împreună pentru o școală mai bună!”, România, iunie – iulie 2019

Vechimea clădirii/clădirilor școlii este chestionată sub două aspecte. Unul se referă la perioada construcției clădirii:

  1. din 1990 până în prezent – 11.1%
  2. între 1970-1989 – 29.4%
  3. între 1945-1969 – 24.4%
  4. între 1900-1945 – 16.7%
  5. înainte de 1899 – 15%.

După cum observăm, cel mai mic procent de școli inventariate prin acest sondaj au fost construite în perioada de 30 de ani ce a urmat revoluției din decembrie 1989. Mai mult de jumătate dintre școlile în care activează respondenții profesori (53,8%) au fost construite însă între 1945-1989. În concluzie, peste 85% dintre clădirile de școli au fost construite înainte de 1990, deci au o vechime mai mare de 30 de ani, și mai mult de 56% dintre școli au fost construite înainte de 1970, adică au peste 50 de ani vechime.

Această imagine este completată de întrebarea cu privire la caracterul permanent sau temporar al clădirilor, dar și de aspectul renovării școlii, de unde aflăm că:

6. cea mai mare parte dintre spațiile de învățare sunt găzduite de „clădiri permanente cu vechimea mai mare de 10 ani, dar renovate în ultimii 10 ani” – 70,6%
7. o mai mică parte de „clădiri permanente cu vechimea mai mare de 10 ani, dar ne-renovate în ultimii 10 ani” – 26,1%
8. într-o mică măsură de „clădiri permenante cu vechime între 6-10 ani“ (5,6%)
9. și în proporție foarte mică de „clădiri permenente, cu vechime de 5 ani, (3,3%) sau clădiri temporare utilizate pe o perioadă de până în 3 ani” (3,9%).

13 Brîndușa Havași, Ce s-a renovat în școală? – extras din analiza răspunsurilor sondajului „Școala mea – împreună pentru o școală mai bună!”, România, iunie – iulie 2019

La întrebarea „Ce anume a fost renovat în școala voastră în ultimii ani?”, descoperim următoarea ierarhie a răspunsurilor:

  1. interiorul clădirii – pereții, pardoselile, tavanele – 69,4%
  2. exteriorul clădirii – acoperișul și fațadele, accesul, locurile de parcare – 56,1%
  3. facilitățile sanitare – 54,4%
  4. dotarea cu aparatură pentru Tehnologia Informației și Comunicării – 52,2%
  5. dotarea cu mobilier nou și ergonomic – 48,3%
  6. dotarea cu instalații electrice, sanitare și de încălzire – 47,2%
  7. sala de sport – 39,4%
  8. terenul de sport – 32,8%
  9. bibliotecă/mediatecă – 21,7%
  10. cantina – 20%
  11. locurile de relaxare interioare pentru elevi și profesori – 13,9%
  12. auditorium – 5,6%
  13. locurile de relaxare exterioare pentru elevi și profesori – 3,9%
  14. atelierele pe meserii – 1,7%.

14 „Școala mea – împreună pentru o școală mai bună!”, sondaj profesori – extras din prezentarea „De-a arhitectura în școala mea” a arh. drd. Brînduşa Havaşi la conferința „Educație fără stres“, 25 octombrie 2019, Cluj-Napoca

În ceea ce privește „consultarea/implicarea profesorilor în proiectul sau deciziile de renovare/modernizare a școlii”, 72,8% dintre profesori declară că „Nu au fost consultați/implicați” și doar 38,4% dintre cei consultați mărturisesc că s-a ținut cont de sugestiile lor.

La întrebarea, „Ce anume considerați a fi cel mai important de renovat/modernizat în școala voastră”, profesorii răspund:

  1. Spații de relaxare interioare – pentru elevi și profesori – 72,2%
  2. Spații de relaxare exterioare – pentru elevi și profesori – 63,3%
  3. Mobilier nou și ergonomic – 51,7%
  4. Sală de sport – 43,3%
  5. Bibliotecă/mediatecă – 42,8%
  6. Dotări TIC (tehnologia informării și comunicării) – 42,2%
  7. Interiorul clădirii – pereți, tavane, pardoseli – 35,6%
  8. Exteriorul clădirii – acoperișul și fațadele, accesul, locul de parcare – 33,9%
  9. Terenul de sport la punctaj egal cu facilitățile sanitare – 30%
  10. Auditorium – 28,9%
  11. Cantina – 26,1%
  12. Dotarea cu instalații electrice, sanitare și de încălzire – 23,3%
  13. Sala pentru activități culturale – 1,7%
  14. „Mai multe săli de studiu“, „un sediu optimizat pe specificul școlii“, „grădina în care să cultive elevii legume“, „săli de clasă noi, atelier și laboratoare“, „pictură murală exterioară/interioară“ – fiecare cu câte 0,6%.

15 Brîndușa Havași, Ce consideră profesorii cel mai imprtant de renovat/modernizat în școală? – extras din analiza răspunsurilor sondajului „Școala mea – împreună pentru o școală mai bună!”, România, iunie – iulie 2019

În topul preferințelor profesorilor sunt spațiile de relaxare, interioare și exterioare, pentru elevi și profesori. Dacă comparăm ierarhia aspectelor considerate de către profesori cele mai importante de renovat/modernizat în școala lor și ierarhia aspectelor cel mai frecvent menționate de către elevi pentru o școală ideală, o școală de vis, regăsim aspecte comune pe primele 6 poziții ale ierarhiei. Probabil că profesorii sunt mult mai conștienți de stresul din școală, care apare exprimat explicit în menționarea locurilor de relaxare, în timp ce elevii, deși poate nu sunt tot atât de conștienți de stres, menționează dorința pentru locuri de joacă și relaxare, chiar dacă acestea apar doar pe poziția a patra.

Urmează o serie de dorințe pentru dotări – de la mobilier la spații speciale, dotări sportive, dotări TIC (Tehnologia Informării și Comunicării) – pe care le regăsim și în ierarhia profesorilor și a elevilor. Deși au trecut 4 ani de la sondajul „Școala mea de vis!”, adresat elevilor în 2015, se pare că și atunci când au avut loc schimbări în școli (întrebarea 8 scoate la iveală un procent de 70,6% de clădiri permanente cu vechimea mai mare de 10 ani, dar care au fost renovate/modernizate în ultimii 10 ani) acestea au fost superficiale și nu au afectat însăși substanța sau structura clădirii, menținând de fapt aceleași cadre mentale.

16 Concluzii – Școala mea și școala mea de vis! – extras din prezentarea „De-a arhitectura în școala mea” a arh. drd. Brînduşa Havaşi la conferința „Educație fără stres“, 25 octombrie 2019, Cluj-Napoca

Elevii notează, în plus, dorința acestui aspect deosebit prin care școala ar trebui, în viziunea lor, să se remarce printre alte clădiri:

  • printr-un caracter vizionar„aspectul exterior va fi unul inedit, modern și ieșit din comun”, „exteriorul va fi modern, cu un aspect caracteristic viitorului”, „cu aparatură de ultimă generație”, „școala mea de vis… este din pixeli și megapixeli… este performantă și diferită”;
  • printr-o atmosferă mai familiară, mai puțin instituțională, în care să trăiască împreună momente de viață„Pentru mine școala de vis ar însemna să fie totul mai informal, cred că așa ne-ar ajuta să fim mai relaxați și să ne dorim să aflăm mai multe, pentru asta am avea nevoie de canapele mari, fără sălile clasice între 4 pereți, ci săli mari în care să stăm toți să dezbatem anumite subiecte. Am mai avea nevoie de o sală în care elevii să cânte sau cel puțin să învețe să cânte. Mi-ar plăcea să mergem în botoșei prin școală și la ore fixe, de două ori pe zi, să mâncăm împreună. În curtea școlii aș vrea un mini-părculeț, un mini-cinematograf și o mini-sală de dans. Asta este școala mea.” – Elena, clasa a XI-a, București;
  • prin amplasarea într-un loc ideal, ferit de poluare „Școala mea de vis este undeva în munți, ferită de poluare. Oamenii sunt foarte calzi și înțelegători. Este înconjurată de animale și are clase în natură.” – Emilia, clasa a X-a, București.

Tot elevii menționează și dorința pentru spații verzi, care apare pe locul șase în ierarhia lor: „pe acoperiș este un parc, școala e înconjurată cu flori și pomi fructiferi, în curte e și un mic heleșteu, o grădină de flori, tufișuri, iarbă, o sală în natură, geografia în natură, o seră interioară…”, în timp ce la profesori, apare menționată o singură dată – „o grădină unde elevii să cultive legume”.

Eleanor Nicholson, după o viață petrecută inspectând și susținând comunitățile școlilor din California, SUA, vede clădirea școlii ca pe un „al treilea profesor”, o alianță tripartită între profesori, părinți și mediul în care are loc învățarea. Eleanor găsește în clădirea școlii un mesaj profund, chiar în țesătura acesteia, care îi poate învăța pe copii multe lucruri care vor deveni idealuri importante, pe care le vor păstra întreaga viață: „Nu am nicio îndoială asupra faptului că, clădirea școlii este un actor și trebuie să joace un rol. O clădire poate reflecta și perpetua idei despre felul în care învață copiii, ce învață, cum li se predă și cu ce scop sunt învățați. Dincolo de obiectivele pur educaționale, o clădire poate comunica copiilor multe mesaje subtile despre ceea ce este important și demn de respect… Din punctul meu de vedere, clădirea școlii chiar face o diferență, nu doar în educație, dar și în experiențele de viață ale copiilor care o utilizează. […] Copiii citesc înțelesuri despre ei înșiși și despre lumea întreagă în mediul construit al școlii lor.” [13]

Dar profesorii? Ce înțelesuri surprind oare profesorii din clădirea școlii? Are o importanță clădirea asupra alegerii de către profesori a școlii la care doresc să fie dascăli? Sau asupra atașamentului și angajării acestora față de o anume școală? Clădirea școlii face mai ușoară atragerea altor profesori sau a părinților pentru înscrierea copiilor lor?

Analiza răspunsurilor la întrebarea 17 aduce lămuriri asupra acestor aspecte:

  • 77,2% dintre respondenți cred despre clădirea și facilitățile școlii că au un impact foarte mare sau într-o oarecare măsură asupra faptului de a rămâne angajat/ă la această școală;
  • 72,7% dintre respondenți cred despre clădirea și facilitățile școlii că au un impact foarte mare sau într-o oarecare măsură asupra faptului de a determina alți profesori să rămână angajați la această școală;
  • 68,8% dintre respondenți cred despre clădirea și facilitățile școlii că au un impact foarte mare sau într-o oarecare măsură asupra faptului de a face mai ușoară atragerea altor profesori;
  • 71,6% dintre respondenți cred despre clădirea și facilitățile școlii că au un impact foarte mare sau într-o oarecare măsură asupra faptului de a atrage părinții pentru înscrierea copiilor la această școală.

17 Brîndușa Havași, Clădirea și facilitățile școlii au un impact asupra …? – extras din analiza răspunsurilor sondajului „Școala mea – împreună pentru o școală mai bună!”, România, iunie – iulie 2019

În studiul „Școală și schimbare socială”, realizat în 2012 de Dana și Alin Gavreliuc, autorii concluzionează că „principalele cauze ale situației dezangajante din școala autohtonă nu se datorează unui deficit de resurse (materiale, informaționale, de oportunități), ci îndeosebi unei structurări deficitare atitudinale și valorice, transmise intergenerațional, evaluate prin intermediul dimensiunilor culturale și autonomiei personale.”[14] Adică, pentru o schimbare autentică, autorii subliniază faptul că trebuie să ne îndreptăm atenția înspre „teritoriul care poate potența – sau inhiba”, și anume „lumea din lăuntrul celor care produc prefacerea din afară.” [15]

Din comparația celor două ierarhii a dorințelor pentru școală, înțelegem că deși multe aspecte se suprapun, atât pentru elevi, cât și pentru profesori, doar cea a elevilor conține elementul idealist absolut necesar schimbării – o lume interioară visătoare, cu ochii ațintiți către viitor. Elevii, ei încă știu cum ar trebui să fie școala care să-i pregătească pentru acest viitor care pare din ce în ce mai greu de anticipat. Ne rămâne doar să-i învățăm că pot face această schimbare!

Rămâneți aproape! În articolul următor vom vorbi despre schimbarea pe care chiar o aduc elevii în școală prin programul „De-a arhitectura în școala mea”!

Text: arh. drd. Brîndușa Havași
Editori: antropolog Gabriela Anghel, arh. Monica Popescu
Fotografii: arh. drd. Brîndușa Havași

1. Citatul complet: „On the night of May 10, 1941, with one of the last bombs of the last serious raid, our House of Commons was destroyed by the violence of the enemy, and we have now to consider whether we should build it up again, and how, and when. We shape our buildings, and afterwards our buildings shape us. Having dwelt and served for more than forty years in the late Chamber, and having derived very great pleasure and advantage therefrom, I, naturally, should like to see it restored in all essentials to its old form, convenience and dignity.” – Winston Churchill, London, 28 October 1943
2. ibidem, Churchill was against „giving each member a desk to sit at and a lid to bang” because he argued that overcrowding fostered a much stronger sense of atmosphere and political debate, i.e. and confrontational design helps to keep debates lively and robust but also intimate keeping a „sense of crowd and urgency” and the House would be empty most of the time. Since then politicians regretted following his advice. Crowded atmosphere works very well for parties but not necessary for confrontational political debates. Feng shui advises against confrontational designs which keep people in fixed mindsets about things.
3. Anthes E., Building Around a Mind. Brain research can help us craft spaces that relax, inspire, awaken, comfort and heal, Scientific American, 2009
4. Academy of Neuroscience for Architecture, 2003, San Diego, California,
5. Anthes E., How Room Designs Affect Your Work and Mood, Scientific American, Mind, April 2009
6. Barret P., Davies F., Zhang Y., Barrett L., The impact of classroom design on pupils’ learning: Final results of a holistic, multi-level analysis, Building and Environment, Vol.89, Iuie 2015, P.118-133
7. Barret P., Davies F., Zhang Y., Barrett L., Clever Classroom – Summary Report of the HEAD Project – Holistic Evidence and Design, University of Salford, Manchester, February 2015
8. Infrastructură in Educaţie
9. Strategia de Modernizare a Infrastructurii Școlare 2018-2023, Guvernul României, p.18
10. Education and Training Monitor 2019, Romania, Investing in Education and Training, p.5
11. Rezultatele elevilor din România la evaluarea internațională PISA 2018, Ministerul Educației și Cercetării, 3 decembrie 2019
12. Organisation for Economic Co-operation and Development, DIRECTORATE FOR EDUCATION AND SKILLS EDUCATION POLICY COMMITTEE Group of National Experts on Effective Learning Environments OECD SCHOOL USER SURVEY Improving Learning Spaces Together, 30 July 2018
13. Nicholson E., The school building as third teacher, în Capitolul 4 al cărții Children’s Spaces, de Mark Dudek, Architectural Press, Elsevier, 2005, p. 45-46
14. Gavreliuc D., Gavreliuc A., Școală și schimbare socială, Axiome sociale, autonomie personală și integrarea schimbării în mediul educațional românesc, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2012, p. 159
15. ibidem, p. 9