În toamna anului 2019 elevii clasei a VII-a a Liceului Teologic Romano-Catolic Gerhardinum din Timișoara, sub îndrumarea arh. Dragoș Mircea și a dirigintei și profesoarei de fizică și matematică Veronica Bakoș, și cu susținerea coordonatorului local arh. drd. Brîndușa Havași, au început activitățile din cadrul programului educațional „De-a arhitectura în școala mea” cu scopul îmbunătățirii școlii în care studiază. Proiectul propus de ei, „My school can be cool”, a primit finanțarea necesară în cadrul concursului anual de Proiecte educaționale strategice lansat de Fundația Alber, fiind unul dintre cele 5 proiecte câștigătoare.
Brîndușa ne povestește mai departe cum a început proiectul, ce nevoi au identificat elevii și cum, ca urmare a pandemiei de coronavirus, au fost nevoiți să își readapteze modul de lucru la situația curentă, în condiții de siguranță, prin interacțiune la distanță.
Asociația De-a Arhitectura a anunțat încă de pe 10 martie 2020 suspendarea tuturor activităților directe cu copiii ca urmare a pandemiei de coronavirus (COVID-19) și a măsurilor luate de Ministerul Educației și Cercetării.
„De-a arhitectura în școala mea” este programul conceput de Asociația De-a Arhitectura care se adresează elevilor, profesorilor, arhitecților și părinților care cred că spațiul școlii contează, întrucât ne influențează modul în care gândim, simțim și acționăm, atât în anii de școală cât și mai departe, în viață. Noi, echipa De-a arhitectura, credem că elevii, utilizatorii de zi cu zi ai școlii, sunt cei mai în măsură să ne informeze despre cum și-ar dori să fie școala care să-i pregătească pentru viață. În acest program educațional de design participativ, elevii redescoperă clădirea și incinta școlii și își imaginează ce i-ar trebui ca să devină locul unde ar dori să învețe. Apoi, își pun ideile în practică, trecând prin toate etapele și constrângerile unui proiect real, alături de o echipă de arhitecți și alți profesioniști ai mediului construit: designeri, structuriști, peisagiști, etc.
Astfel va crește aprecierea lor față de spațiul școlii, vor simți că acest loc le aparține și că pot contribui la îmbunătățirea lui. Învățăm împreună că schimbarea o putem face și pornind de jos, de la firul ierbii, de la utilizatorii direcți ai școlii. Dorim să inițiem un proces prin care elevii și profesorii să experimenteze, alături de arhitecți și specialiști, pașii necesari de la o idee la un proiect și realizarea acestuia, care să fie continuat an de an, în școli din toată țara.
Foto: arh. Brîndușa Havași; grafică: arh. Veronica Sava
Proiectul „My school can be cool” început la Timișoara în martie 2020 își propune să ducă acest program mai departe, printr-un festival de arhitectură în cadrul căruia să extindem conștientizarea importanței spațiilor școlare în rândul elevilor, profesorilor și părinților din școli din județele Timiș și Arad și, într-un final, din toată țara, printr-o serie de evenimente:
- realizarea și inaugurarea proiectului „De-a arhitectura în școala mea” la Liceul Teologic Romano-Catolic Gerhardinum din Timișoara;
- o expoziție a proiectelor desfășurate prin programul „De-a arhitectura în școala mea” începând din anul 2015 până în prezent, în toată țara;
- lansarea Ghidului „De-a arhitectura în școala mea” care le va fi util arhitecților și profesorilor înscriși în program în anii următori, alături de un chestionar online de evaluare a școlii;
- vizite ale elevilor în școli și la expoziția Bienalei Timișorene de Arhitectură BETA, având ca tematică responsabilitatea pe care fiecare dintre noi o avem față de mediul construit și față de tot ceea ce nu am construit încă;
- ateliere de evaluare a școlii pentru elevi și ateliere de amenajare a clasei pentru învățători;
- o conferință de prezentare a proiectelor din țară și a unor inițiative similare din Europa.
Pe 2 martie 2020 ne-am bucurat să ne aflăm printre cele 5 proiecte câștigătoare (din 27 de înscrieri) ale concursului anual de Proiecte educaționale strategice desfășurate pe termen lung de Fundația Alber!
Programul „De-a arhitectura în școala mea” a început la Liceul Teologic Romano-Catolic Gerhardinum în toamna anului 2019 cu o clasă de elevi de a VII-a, dintre care câțiva știau deja că vor să devină arhitecți. Doamna dirigintă Veronica Bakoș a înscris școala în program încă din primăvara anului 2019, cu următoarele argumente: „Motivele pentru care am înscris clasa în acest proiect sunt: am doi elevi care doresc să devină arhitecți, elevii au avut în permanență idei inovatoare legate de cum ar trebui să fie școala mai prietenoasă, mai «verde», anumite locuri cum pot fi îmbunătățite și, nu în ultimul rând, mergem la școală zi de zi într-o clădire istorică creată de un renumit arhitect. Conducerea liceului, comunitatea școlii este foarte deschisă ideilor noastre, suntem convinși că orice idee viabilă, realistă o vom putea pune în practică. Clasa este printre primele generații de elevi de gimnaziu, deci rezultatele acestui proiect ar demonstra încă o dată că și ei pot contribui la prestigiul liceului.”
La vizitarea școlii, pe 21 iunie 2019, i-am întâlnit pe câțiva dintre elevi în curtea școlii și, împreună cu doamna profesoară, am făcut un tur al corpurilor de clădiri. Băieții jucau fotbal sub platanii umbroși. Arhitectura deosebită a școlii, a bisericii și a internatului, proiectate de arhitectul Lászó Székely în 1907, atmosfera plăcută a curții interioare și interesul elevilor pentru arhitectură m-au făcut să cred încă de atunci că am putea face împreună un proiect frumos aici. Ne trebuia doar un arhitect voluntar destoinic care a apărut chiar la începerea anului școlar!
Pe 14 septembrie 2019 doamna profesoară Veronica Bakoș împreună cu arhitectul Dragoș Mircea au participat alături de alți profesori și arhitecți înscriși în programul „De-a arhitectura în școala mea” la atelierul de formare a echipelor de îndrumători, care a a vut loc la sediul Filialei Teritoriale București a Ordinului Arhitecților din România.
Proiectul a început cu analiza spațiilor școlii și imaginarea unor intervenții punctuale care să îmbunătățească anumite locuri din școală, să o facă mai adaptată nevoilor elevilor:
- parcare pentru biciclete;
- tablă de şah;
- clasă pentru ore în aer liber;
- insule de relaxare;
- teren de fotbal;
- reciclare deșeuri;
- iluminare curte;
- fântână pentru apă potabilă;
- spațiu gol;
- protejarea ecosistemului natural;
- accesul pietonal pe poartă;
- renovarea cantinei.
Votarea ideilor; foto: Brîndușa Havași
Votarea a avut un criteriu princial de selecție: „Care este intervenția minimă care aduce maxim de beneficii pentru întreaga comunitate a școlii?”
Vineri, 13 decembrie 2019, cele patru echipe – Superiorii, Cavalerii, H2GO și Copiii Naturii – au prezentat colegilor și profesorilor propunerile de îmbunătățire a școlii, ocazie cu care au vândut brioșe și diferite alte gustări pentru a strânge fonduri pentru macheta proiectului. Am surprins din atmosfera evenimentului pe pagina de Facebook a proiectului De-a arhitectura în Gerhardinum.
Cavalerii – proiectul „Poarta”: acces pietoni și biciclete, o atmosferă mai familiară; foto: Brîndușa Havași
Echipa H2GO – parcare de biciclete și fântână pentru apă potabilă; foto: Brîndușa Havași
Propunerile celor 4 echipe sunt:
- Cavalerii au analizat proiectul „Poarta”: amenajarea porții, cu acces pentru pietoni și biciclete separat de cel auto, precum și crearea unei atmosfere mai familiare prin amplasarea sugestivă a unor animale;
- Echipa H2GO a propus amenajarea unei parcări de biciclete și a unei fântâni pentru apă potabilă în curtea liceului;
Superiorii – pentru renovarea cantinei, loc de luat masa în aer liber, iluminat și mobilier vesel
Copiii Naturii – „Clasera”, o clasă în natură;, foto: Brîndușa Havași
- Superiorii au venit cu câteva idei pentru renovarea cantinei, un loc de luat masa în aer liber, iluminat și mobilier vesel;
- Copiii Naturii au prezentat proiectul „Clasera”, o clasă în natură, cu pereți transparenți, tablă, bănci, multe plante și chiar un copac în mijloc.
Pe parcursul lunii februarie 2020 am lucrat intens la macheta incintei școlii, pe care să amplasăm propunerile celor patru echipe. Cu ajutorul colegilor de birou, Dragoș a reușit să ne aducă desenele fațadelor clădirilor, realizate după fotografii și măsurători. Cu ajutorul GoogleMaps am avut desenul aleilor din curtea școlii. Copacii i-am măsurat cu telemetrul prin triangulație.
Macheta școlii; foto: Veronica Bakoș
Macheta școlii; foto: Brîndușa Havași
Macheta școlii; foto: Brîndușa Havași
Tocmai ne apropiam de finalizarea machetei când, pe 11 martie 2020 au fost suspendate activitățile din școli conform deciziei Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență (CNSSU). Ne gândeam neputincioși la macheta noastră, la propunerile echipelor și la atmosfera de atelier de machetare care se crease în laboratorul de fizică-chimie, în care lucrasem în ultimele ore de arhitectură. Au urmat două săptămâni în care am urmărit știrile legate de coronavirus (COVID 19) de acasă. Și pentru că situația nu părea să se redreseze în curând, am decis că trebuie să ne adaptăm proiectul și modul de lucru la situația nouă, în condiții de siguranță, prin interacțiune la distanță.
Vineri, 27 martie, am testat prima întâlnire cu echipa de proiect pe Zoom, la care au participat 15 elevi, doamna dirigintă și cei doi arhitecți coordonatori – Dragoș Mircea și Brîndușa Havași. Am lansat discuțiile pe proiectul „Poarta”, am discutat pe planșele de releveu realizate de arhitect – plan, vederi laterale din exetrior și interior, secțiune, detaliu, fotografii, am stabilit ce avem de făcut pentru întâlnirea următoare și am stabilit un canal de comunicare pe grupul de WhatsApp – Arhitectura Clasei a VII-a. Elevii au cerut să avem două întâlniri pe săptămână, marțea și vinerea, de la ora 12:00.
Captură de ecran în timpul întâlnirii pe Zoom; foto: Brîndușa Havași
De atunci am avut șapte întâlniri, elevii au cerut să le continuăm și în timpul vacanței, deși aveau teme de realizat după fiecare întâlnire în parte. Astfel am parcurs o multitudine de subiecte, precum:
- propunerile pentru accesul pietonal în incinta școlii, materiale, culori, pavaj, porți;
- propunerea de grupare a animalelor stilizate într-o Arcă a lui Noe, chiar și un logo de pus pe poarta școlii;
- fântâna cu apă ca obiect sculptural, cu semințe pentru porumbei;
- amplasarea standului pentru biciclete, a clasei-seră, a zonelor pentru răsaduri și a locurilor pentru luat o gustare.
Propunerea Cristinei pentru o poartă mai sobră – captură de ecran
Propunerea lui Toma pentru o poartă acoperită de plante cățărătoare, cu sigla pe poartă – captură de ecran
Planșa de degradări a porții existente – Captură de ecran
Am vorbit despre ce înseamnă clădire-monument, despre Lista Monumentelor din județul Timiș și despre planșele și studiul pe care îl face un arhitect atunci când lucrează pe o clădire istorică.
În ultimele două întâlniri am vorbit despre bunici și case vechi, despre asemănarea dintre trăsăturile acestora și povestea pe care ne-o poate spune fiecare – bunicii și casele (pe baza imaginilor din prezentarea arhitectului Bogdan Demetrescu).
Bunici și case – imagini din prezentarea arhitectului Bogdan Demetrescu, De-a arhitectura Povestită 2014, Timișoara
Casa străbunicilor Cristinei, specifică pentru zona în care a fost construită (Târgu Cărbunești), a fost strămutată în Muzeul Astra din Sibiu unde se integrează foarte bine în peisaj. Casa bunicilor din Banat, fiind din pământ, la o inundație mare a fost deteriorată și a fost construită o casă nouă. Casa cu ziduri de piatră din Iosifalău a fost construită în 1840, ne povestește Basti; la o furtună brazii din apropiere au căzut pe casă și a trebuit refăcut acoperișul.
Casa străbunicilor Cristinei, strămutată în Muzeul Astra din Sibiu – captură de ecran
Povestea bunicului CFR-ist – captură de ecran
Casa bunicilor Yarei conține amintiri din copilărie care rămân foarte vii peste ani. Uneori povestea casei e tristă în cazul abandonării, dar alteori poate fi și veselă în cazul renovării casei și însuflețirii ei într-o viață nouă. Imaginile de călătorie cu clădiri care se ridică din stâncă, aduse de Dragos, se așează stabil în câmpie sau sub coasta muntelui, surprind trăsături pe care le regăsim la oamenii locului sau întâlniți în drumurile noastre. Chiar și atunci când casele vechi nu mai sunt, povestea oamenilor rămâne în amintirea urmașilor și în fotografiile de familie.
„Ridurile casei se aseamănă cu tencuiala, părul cărunt cu acoperișul mai dărăpănat, ochii și pleopele jigărite și ridate seamănă cu ferestrele cu marginile de lemn, cu vopseaua scorojită, gura, pe care te poți baza întotdeauna că îți va da un sfat bun seamănă cu ușa casei care tot timpul ți se va deschide dacă vei trece pe acolo, iar inima bună parcă ar fi interiorul cald al casei.”, ne transmite Toma, alături de povestea în care bunica a învățat să meargă pe bicicletă. „La fel ca bunicii, casele ne pot povesti foarte multe lucruri, de exemplu ne pot sugera anul în care au fost proiectate și construite sau ne pot spune prin diferite feluri cine a locuit acolo sau ce religie a avut locuitorul.”, notează el.
Am văzut împreună materialul video „Timișoara de altădată”, ale cărui imagini în mișcare ne-au purtat în atmosfera altui secol. Următoarea întâlnire va fi despre specificul locului. Țineți aproape!
Mulțumim îndrumătorilor și elevilor care fac o muncă extraordinară de a continua activitatea online, precum și finanțatorului, Fundația Alber, care a crezut în demersul elevilor de la Liceul Teologic Romano-Catolic Gerhardinum din Timișoara.
*Profesorii şi voluntarii noştri fac tot posibilul să fotografieze doar copiii ai căror părinţi şi-au dat acordul scris pentru aceasta. Totuşi, dacă dintr-o eroare copilul dumneavoastră apare în vreuna dintre imagini şi nu vă doriţi aceasta, ne puteţi scrie la office [at] de-a-arhitectura [punct] ro şi vom remedia eroarea.
Text: arh. drd. Brîndușa Raluca Havași, diriginte Veronica Bakoș
Editori: antropolog Gabriela Anghel, arh. Monica Popescu
Fotografii: arh. drd. Brîndușa Raluca Havași, diriginte Veronica Bakoș