Text: o serie coordonată de arh. Monica Popescu
Editor: arh. Monica Popescu
Fotografii: arh. Oana Pavăl
Timp de citire: 3 minute
Răspunsuri primite în martie 2023
An de an, voluntari din toate colțurile țării aleg să-și dedice timpul și energia pentru a sprijini și educa generațiile viitoare despre arhitectură și mediu construit. Ei nu sunt supereroi, ci oameni obișnuiți, cu job-uri, familii și provocări proprii. În ciuda acestor lucruri, ne minunăm de fiecare dată când aleg să se implice și să ofere din timpul și cunoștințele lor pentru a influența pozitiv viețile copiilor și tinerilor.
Voluntariatul este o expresie profundă a convingerii noastre comune că educația este cheia transformării sociale și că fiecare mic gest de învățare poate sădii semințe care vor crește în viitor. Voluntarii noștri sunt mentori, modele și ghizi, dar mai presus de toate, sunt adevărați însoțitori în călătoria copiilor și a tinerilor noștri către un viitor mai bun.
La marcarea bornei de zece ani de De-a Arhitectura, de programe de educație de mediu construit, am revizitat seria de interviuri „Iată cine suntem! Arhitecţii De-a Arhitectura povestesc”, lansată în septembrie 2016, și am luat pulsul voluntarilor care ne-au fost alături încă de la început. Revizitați interviurile inițiale și cunoașteți voluntarii De-a arhitectura și parcurgeți seria nouă ca să vedeți unde sunt acum aceștia.
Oana Pavăl
DAA: Ce faci, cu ce te ocupi acum/în acest moment? Unde ești?
OP: În prezent sunt asistent universitar la U.A.U.I.M. [n.r. Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București], unde sunt și parte din echipa unui proiect internațional dedicat adolescenților – Circular City Challenge. Sunt implicată mai mult în programul „Urban Up!” al Asociației De-a Arhitectura, prin care ne adresăm unei categorii de vârstă care mie îmi place foarte tare – adolescenților, dar și tinerilor.
Prin tot ceea ce fac mă găsesc undeva între arhitectură, educație, cercetare prin acțiune (participativă) și implicare civică…
DAA: Cum vezi acum experiența De-a arhitectura (spune-ne câți ani au trecut de când te-ai implicat prima oară/ultima oară)? Ce ai învățat din această experiență?
OP: Experiența De-a arhitectura continuă, pentru mine. Prima dată am fost voluntar la clasa a IV-a în programul „De-a arhitectura în orașul meu” în anul școlar 2013-2014, deci acum 10 ani. De-a arhitectura este o experiență formatoare, în sine. Am învățat din fiecare program la care am participat. În primul rând de la copii, am învățat să comunic mai bine cu lumea și să o mai văd prin ochii lor (ochi care văd firescul). Am învățat de la echipa DAA și despre cum „merge” o echipă, am învățat de la colege, de la adolescenți. Mereu simt că învăț câte ceva.
DAA: I-ai recomanda unui coleg profesionist al mediului construit să se implice în proiectele De-a arhitectura? Dacă da/nu, de ce?
OP: Da, aș recomanda cu toată sinceritatea. Dincolo de motivații morale legate de voluntariat și de a da înapoi comunității, cred că activitatea la clasă sau la atelierele pentru copii este una care aduce satisfacții și, sincer, energie bună. Chiar e și distractiv, dincolo de pregătirea susținută. Așa este, este un angajament, o responsabilitate și nu este neapărat ușor, dar cred că ieșim pe plus. ???? Cred și că este important să ieșim din bula noastră profesională și să mai vedem și alte puncte de vedere (ale copiilor, ale cadrelor didactice, chiar și ale părinților, indirect) ale utilizatorilor orașului și ai fondului construit. Beneficiarul generic îl putem cunoaște pe mai multe căi. Ar fi multe de spus, dar sunt foarte subiectivă.
DAA: De ce ar alege cineva să fie voluntar, să își dea din timpul prețios unui ONG ca De-a Arhitectura?
OP: Pentru cele de mai sus, poate?! Dar alegerea de a fi voluntar e una mânată și de motive personale, subiective.
Răspunsul simplu, pentru că îți place să interacționezi cu copiii/adolescenții, crezi în puterea de schimbare pe care o are educația și rezonezi cu misiunile asociației.
DAA: Spune-ne ceva despre educația de arhitectură și mediu construit care poate să ne surprindă.
OP: Grea asta… Nu se face pentru, ci împreună cu.
Interviul inițial cu Oana din seria „Iată cine suntem! Arhitecţii De-a Arhitectura povestesc” poate fi citit aici.