„De-a arhitectura în camera mea” – prima ediție online

În perioada 15 iunie – 3 iulie 2020 a avut loc a IV-a ediție a proiectului „De-a arhitectura în camera mea” organizată cu susținerea Ordinului Arhitecților din România și Siniat România sub forma unui curs de vară online, dedicat copiilor de 10-14 ani.

Timp de trei săptămâni, îndrumați de arhitecții din echipa De-a arhitectura, având ca sprijin un tutorial de materiale și un ghid practic de informații și inspirații realizat special pentru ei, cei mici au ilustrat pe machete viziunea lor despre camera ideală, au făcut propunerea de amenajare, au realizat filmul de prezentare a ideii lor și au expus rezultatul în fața tuturor participanților la curs.

În acord cu vremurile pe care le trăim, cursul de anul acesta a avut loc online, dar asta nu i-a împiedicat pe cei 32 de copii înscriși să se bucure, să se entuziasmeze și să lucreze cu sârg, atât în cadrul celor 6 ateliere care au avut loc prin intermediul Zoom, cât și în afara lor, pentru a-și imagina camera mult dorită.

Materialele didactice au fost adaptate la formatul de predare online de către autorii cursului: arh. Oana Pavăl si arh. Maria Găvozdea. Varianta inițială a cursului a fost îmbunătățită prin realizarea unei noi structuri a atelierelor, prin crearea de filme si power point-uri explicative a noțiunilor teoretice, prin includerea de jocuri de interacțiune și captare a atenției adaptate formatului online, prin gândirea unui mod de evaluare a prezentărilor copiilor. După această primă ediție de pilotare, ca urmare a analizării feedbackului copiilor și îndrumătorilor, vom continua să îmbunătățim materialele didactice pentru următoarele ediții online ale proiectului.

Ioana Cristina Ion, unul dintre arhitecții îndrumători ai cursului, ne-a povestit despre experiența avută alături de copii și cum s-au împletit și completat activitățile din mediul online cu cele practice, realizate de fiecare copil în parte.

Vara aceasta am acceptat o nouă provocare: aceea de a îndruma online copiii în amenajarea propriei camere! Şi, credeţi-mă, a fost o super-provocare, pentru că a-i explica şi a-i arăta diferite lucruri unui copil este simplu atunci când eşti alături de el, dar când eşti la un ecran distanţă totul devine muuult mai complicat. Marele avantaj al îndrumătorilor participanți a fost că majoritatea copiilor a ştiut să folosească aplicaţia online, cei mici butonau şi navigau foate bine în mediul virtual, iar mie mi-au arătat câteva din tainele încă nedescoperite ale tehnologiei.

După o perioadă destul de dificilă de izolare, cu multe lucruri noi pe care a trebuit să le învăţăm sau la care a trebuit să ne adaptăm, este de apreciat entuziasmul celor care s-au înscris la încă un curs online. Ediţia de anul acesta a proiectului „De-a arhitectura în camera mea” a fost organizată în 6 ateliere distincte, a câte 3 ore fiecare. Desfăşurându-se pe durata a 3 săptămâni şi fiind împărţiţi în 5 echipe diferite (omogene ca grupa de vârstă), am decis să ne vedem de 2 ori pe săptămână. Toate atelierele au fost gândite astfel încât copiii să nu stea foarte mult cu ochii în faţa ecranului. De aceea, activităţile de învăţare au alternat cu activităţi de lucru efectiv pe machetă sau cu mici jocuri de recunoaştere şi treasure hunt [n.e. traducere din engleză: „vânătoare de comori”].

Până să începem propriu-zis activitatea, am rugat toţi participanţii să ne trimită o scurtă prezentare a lor şi a camerei proprii. Astfel pregătiţi, am debutat prin a face cunoştinţă „live” şi a găsi câteva trăsături comune sau chiar cuvinte de apreciere pentru coechipieri. Încă de la primul atelier au fost prezentate noţiuni introductive cu câteva principii generale ce se regăsesc în ghidul „De-a arhitectura în camera mea”. Am cotrobăit prin cameră contra cronometru să găsim 3 obiecte preferate, am învăţat ce este aceea o hartă mentală şi, apoi, chiar am desenat una pentru camera proprie. Spre final am introdus noţiunea de „concept”, căci orice creaţie are la bază unul, iar ca temă pentru acasă au avut de stabilit care este conceptul amenajării camerei lor.

A doua întâlnire a fost aşteptată de toată lumea cu aceeaşi ardoare şi cu întrebarea: „Oare azi vom începe lucrul la machetă?” Am observat nevoia copiilor de a lucra efectiv pe machetă, chiar înainte să îşi planifice ce au de gând să facă. Am început prin a prezenta fiecare conceptul propriu, pentru ca apoi să-l cizelăm discutând şi împărtăşind cu colegii de echipă pasiunile şi temele preferate. În a doua parte a atelierului am avut o prezentare despre cum să măsurăm camera şi să realizăm primul releveu. Prezentarea a fost urmată de câteva exerciţii în care copiii au măsurat două obiecte din cameră şi ulterior le-au transformat la scară. Au înţeles că este important să avem un kit de lucru pe care îl puteau folosi şi completa la fiecare atelier. Cea de-a doua temă pentru acasă a constat în realizarea releveului camerei proprii precum şi a pereţilor machetei executaţi din carton la scara 1:10.

În atelierul al treilea cei mici au prezentat machetele în forma lor incipientă, fără să fie lipite, ci doar asamblate, pentru a putea lucra uşor pe ele atunci când aveau să propună diverse culori şi texturi pe pereţi. În sprijinul lor am venit cu scurte prezentări ale unor variante de tratare a pereţilor sau de separare a spaţiilor care i-au ajutat în a completa sau îmbunătăţi conceptul.

A urmat o sesiune de discuţii între îndrumător şi fiecare copil pentru a-i ajuta în definitivarea soluţiilor găsite în concordanţă cu tema aleasă, timp în care ceilalţi copii au lucrat individual la personalizarea pereţilor machetei. În a doua parte a atelierului le-am arătat cum se pot face obiecte de mobilier având un şablon existent sau chiar cum pot construi ei unul personalizat. Ca temă pentru întâlnirea următoare au avut de realizat piesele de mobilier de bază precum şi definitivarea pereţilor machetei confom ideilor ce susţineau conceptul.

Atelierul al patrulea a fost pe placul lor căci s-a lucrat efectiv pe machetă. La început au fost prezentate câteva idei şi principii generale pe care se pot baza atunci când vor să realizeze cele trei mari categorii de obiecte ce susţin şi construiesc povestea din camera la care au visat, şi anume: mobilierul, corpurile de iluminat şi accesoriile. Apoi s-a trecut la treabă aşa cum aşteptau încă de la primul atelier. Tema era de la sine înţeleasă: realizarea mobilierului şi a întregii machete.

În cea de-a cincea întâlnire am trasat în linii mari ceea ce se numeşte susţinerea proiectului. Copiii s-au autoevaluat, au încercat să-şi definească punctele tari şi cele slabe în realizarea machetei şi ce anume mai au de îmbunătăţit la ea. Au aflat cum anume trebuie să arate o prezenentare finală, cum este mai bine să realizeze filmuleţul de prezentare şi chiar au încercat un joc de rol pentru o scurtă prezentare în avanpremieră. Pentru întâlnirea finală aveau de realizat filmuleţul de prezentare a proiectului lor, respectând indicaţiile primite şi ţinând cont de toate criteriile de evaluare. Aveau să-l trimită pe email cu maxim o zi înaintea întâlnirii finale.

Ziua cu cele mai multe emoţii a sosit. Aveau să îşi urmărească filmuleţul şi să primească aprecierile tuturor pentru munca depusă. Ceea ce a încununat reuşita fiecăruia, a fost evaluarea pe care au primit-o de la colegii lor care, recunosc, nu au fost deloc reţinuţi. Unii chiar au fost curioşi şi au pus întrebări despre cum au găsit asemenea materiale sau cum au realizat macheta. Din 32 de înscrişi, doar 21 au finalizat cursul, iar acesta a fost încă un motiv de bucurie pentru ei că s-au aflat printre finalişti.

Cu toate că şi ultima noastră întâlnire a fost gândită să dureze tot trei ore, ea a durat patru, pentru că nu reuşeam să ne despărţim unii de alţii şi încă mai voiam să auzim şi să împărtăşim impresii. Au fost 21 de poveşti frumoase, prezentate cu emoţie în faţa colegilor şi a părinţilor.

„De-a arhitectura în camera mea” este nu numai un proiect drag mie, ci şi o sumă de poveşti diferite care mai de care mai frumoase, care pot căpăta felurite forme, culori şi miresme în funcţie de fiecare dintre noi, iar uneori poate chiar să transforme visele în realitate. Copiii sunt veşnic dornici să se exprime şi să îşi facă simţită identitatea, de aceea este atât de uşor să lucrezi cu ei şi să le dezvălui diverse secrete ale legăturii dintre om şi poveste.

Curioși să vedem cum s-a simțit și primit această experiență și de partea cealaltă, am rugat părinții să ne transmită câteva dintre gândurile lor și iată ce ne-au spus.

„A fost o experiență de neuitat pentru care vă mulțumim din suflet! Ați declanșat schimbarea nu doar la scara 1:10, ci la scară reală! Vom redecora camera aplicând ceea ce am învățat!” – mama Biancăi

„Mulțumim din suflet, am urmărit împreună videoclipurile din grup, Daria abia așteaptă zilele de luni și joi.” – mama Dariei

„Vă mulțumim pentru tot timpul acordat lucrului alături de copii. Ștefan și-a propus să își completeze macheta cu mai multe obiecte și sperăm să îi iasă până la final ceea ce a visat.” – mama lui Ștefan

„Mulțumim pentru învățăturile transmise. Daria a început mai greu. La prima ședință nu era convinsă că merge până la capăt. Era dornică să înceapă lucrul și partea teoretică nu prea i-a plăcut. Mă bucur că a avut răbdare și a înțeles că are nevoie de teorie. Acum așteaptă să și punem în practica proiectul ei. Acesta este cadoul pe care și-l dorește de la noi de ziua ei. Vă vom trimite poze la final.” – mama Dariei.

„Vom încerca să amenajăm camera lui Tudor, își dorește mult această schimbare. Vă mulțumim încă o dată pentru modul în care l-ați ajutat să se implice cu pasiune într-un proiect și să genereze idei frumoase!” – mama lui Tudor

„Mulțumim foarte mult pentru răbdare, implicare și cunoștintele transmise copiilor. Andrei a fost foarte încântat și cu siguranță va mai participa la atelierele organizate de dumneavoastră.” – mama lui Andrei

„Vă mulțumim din suflet pentru tot, echipă minunată! Cred că această experiență va rămâne mereu în sufletul Dariei.” – mama Dariei

Dacă v-am stârnit curiozitatea și doriți să aflați pe larg despre celelalte ediții și cum au decurs ele, găsiți mai multe informații pe pagina proiectului, aici.

Îndrumarea acestei ediții online a fost susținută cu ajutorul următorilor arhitecți, cărora le mulțumim: Ioana Cristina Ion, Cristina Dumitrescu, Mădălina Bold, Diana Stancu, Ana-Maria Olteanu. Organizarea sesiunilor online a fost realizată de către arhitecții: Oana Pavăl, Maria Găvozdea, Aurelia Axente Stan, Ioana Rizea, Corina Croitoru. Mulțumim și părinților care au asigurat comunicarea și siguranța copiilor și alături de care am făcut o echipă grozavă!

Nu în ultimul rând, mulțumim pentru susținere Ordinului Arhitecților din România și sponsorului Siniat România, partenerii noștri la această ediție a proiectului, precum și copiilor care au dat dovadă de curiozitate, entuziasm și viziune.

Text: arh. Ioana Cristina Ion
Editor: antropolog Gabriela Anghel, arh. Monica Popescu
Fotografii: machetele realizate de copii

2