Text: arh. int. Mădălina Bold și arh. Monica Popescu
Editor: antropolog Gabriela Anghel
Fotografii: arh. int. Mădălina Bold, arh. Monica Popescu și părinții copiilor care au participat la atelierul online „Căsuțe călătoare”
Timp de citire: 7 minute
Anul trecut a fost primul în care, după foarte multă vreme, ne-am găsit în situația de a nu mai putea să călătorim, să ne plimbăm. Nu știm cum ați simțit voi asta, dar pentru noi imposibilitatea de a lua la pas străzi asfaltate sau cu piatră cubică, cărări de țară prăfuite, de a cutreiera orașe sau sate din țară sau din străinătate, de a vedea la fiecare colț o clădire care ne spune o poveste, un om a cărui mină să ne vorbească infinit sau un cățel a cărui coadă nestatornică să ne încălzească inima, ne-a întristat amarnic. Așa că am decis să nu lăsăm situația să ne stea în cale și ne-am folosit imaginația să visăm și să ne plimbăm în siguranță împreună cu căsuțele noastre călătoare.
După ce am purces la drum în octombrie 2020 cu „Challenge 7 #DeaArhitecturaAcasa: Căsuța călătoare” (vedeți căsuțele aici sau citiți despre magia acestora aici sau despre secretele din culise aici), pe 30-31 ianuarie 2021 am invitat copiii de 6-9 ani și părinții acestora să ne însoțească în călătorie alături de căsuța lor, să se așeze confortabil la fereastră și să se lase purtați de ea, prin orașele magice, către Orașul-imaginar!
Având la bază challenge-ul anterior, atelierul online, creat alături de arh. Aurelia Axente-Stan și îndrumat de noi (arh. int Mădălina Bold și arh. Monica Popescu), s-a desfășurat timp de două după-amiezi împreună cu 12 copii alături de câte un părinte invitat să-i ajute pe cei mici la realizarea părții practice din cea de-a doua zi. Ce să-i faci? Când ne desparte un ecran de computer și cei mai vrednici îndrumători De-a arhitectura au nevoie de asistenți. 🙂
În cadrul atelierului „Căsuțe călătoare” copiii au descoperit și exersat conceptul de specific al locului, modalitățile prin care cadrul natural influențează mediul construit și „transformă” clădirile, au învățat despre rolul pe care îl au locuitorii și comunitatea în modelarea orașelor și a satelor/așezărilor, toate acestea într-un mod ludic și distractiv, potrivit vârstei lor.
Înainte de toate trebuie să vă spunem că atelierul a fost unul cu adevărat „călător” și asta a adus un strop de magie în plus – cum internetul ne ajută să străbatem distanțele (și diferențele de fus orar) la fel de repede ca imaginația – am reușit să îndrumăm atelierul de pe două continente diferite – America Centrală (Monica s-a trezit devreme în însoritul Mexic), și Europa (unde Mădălina și cei mici erau „împrăștiați” prin București și nu numai).
Am început prima zi cu un mic joc – urma să pornim împreună la un drum lung, așa că ne-am cunoscut și ne-am împrietenit puțintel, am discutat despre ce călătorii facem noi în fiecare zi (sau făceam în mod normal) către școală, către casă, către bunici, la magazin sau la serviciu și ne-am împărtășit ce locuri pe care le-am vizitat ne sunt cele mai dragi sau ce ne-ar plăcea să vizităm, în viitor. Ne-am întrebat apoi care ar fi cel mai bun mod de a călători în siguranță, în această perioadă, și am conchis că o soluție ar fi să călătorim așa cum o fac și alte animale din natură, cu casa în spate. Iar în atelierul născocit de noi această casă nu este una oarecare, ci o căsuță călătoare care are puteri magice și se transformă în funcție de orașele prin care trece. Așa că ne-am pregătit căsuțele de călătorie și am pornit la drum, transformându-le și vizitând astfel tărâmuri necunoscute.
Pasul următor a fost să ne familiarizăm cu harta orașelor magice – „teritoriul” pe care urmau să îl exploreze căsuțele, să distingem caracteristicile fiecărui oraș în parte, ce îl face special și, în funcție de preferințele noastre, să ne alegem un traseu, asemeni londonezului Phileas Fogg și valetului său, francezul Passepartout din „Ocolul Pământului în 80 de zile” de Jules Verne. Ca și cei doi ne-am documentat călătoria, am aflat cum arată și unde în lume ar fi situate Orașele magice – credeți-ne pe cuvânt, toate toate au sau vor avea un corespondent în realitate, am desenat traseul și am decis care este orașul în care ne vom opri și în care căsuța noastră va poposi în cea de-a doua zi de atelier.
Am vizitat cu ajutorul imaginilor și purtați de imaginație, Orașul cocoțat (în copaci) – și un restaurant suspendat din Noua Zeelandă, Orașul împietrit – și frumoasa Capadoccia din Turcia, Orașul plutitor – și coloratul Castro din Chile, Orașul nisipos – și faimoasa moschee Djenne din Mali, Orașul înghețat – și renumitul ICEHOTEL din Suedia, Orașul zburător – aici ne-am lăsat inspirați de imaginația creatorilor filmului Star Wars și Orașul scufundat – ce poate fi vizitat în Italia, Fabbriche di Careggine.
Obosiți după o asemenea călătorie am luat o mică pauză și, la revenire, ne-am apucat să desenăm aventurile căsuței în orașul ales sau chiar am inventat orașe noi, atunci când căsuța sau călătorul-visător au avut nevoie de un loc perfect-potrivit pasiunilor lor. Orașul cocoțat (în copaci) este întodeauna unul dintre favorite (poate pentru că există o legătură specială între copilărie și cățăratul prin copaci?), ca și cel nisipos, cel scufundat sau cel plutitor. Au apărut și noi orașe pe harta magică, Orașul Electric – toate aceste lumi aveau nevoie de un strop de energie – sau Orașul Caracatiță care se poate întinde oricând către cele 8 zări.
Căsuțele au prins viață cu ajutorul mânuțelor de copil și fiecare a primit un nume potrivit: Căsuța plutitoare, Căsuța de soare, Căsuța din mijlocul pădurii, Căsuța TOG, Căsuța Papucel, Căsuța ciupercă, Căsuța Lizi, Casa de nisip, Casa cocoțabilă sau Casa pisică.
Copiii și-au prezentat rând pe rând traseele alese, orașele în care au decis să își așeze căsuța și au povestit rapid despre călătorul-visător, locatarul căsuței. Uneori au fost chiar cei mici călătorii, alteori familia acestora sau chiar căței și purcei. Ne-am luat la revedere și ne-am dat întâlnire a doua zi.
Am început ziua a doua de atelier tare nerăbdători să transformăm în realitate căsuțele desenate cu o zi în urmă. Fiecare echipă de visători-călători (părinte-copil) avea materialele deja pregătite, schița alături și un nume magic pe care să îl dea căsuței și cu care ea să poată deschide porțile orașului ales.
Cu ajutorul părinților și la indicațiile îndrumătorilor copiii au decupat, au lipit, au decorat căsuța desenată în prima parte a atelierului și chiar au realizat și părți din anturaj – copăcei sau chiar locatarul casei.
Când transformările căsuțelor au fost gata, am pornit toți în vizită de la un visător-călător la celălalt, prin orașele imaginare alese de copii de pe a noastră hartă. Cu echipamentul de scafandru bine pregătit și verificat am coborât în Orașul scufundat și am descoperit aici Căsuța-Pește, viu colorată și foarte încăpătoare.
Aveam nevoie de un strop de soare care să ne încălzească și să ne usuce hainele în mijlocul iernii, așa că următoare oprire a fost în Orașul nisipos, unde două dintre căsuțe își găsiseră deja locul potrivit. Casa de soare și Casa cu cactuși.
Toată lumina și căldura acumulate ne-au umplut de energie și ne-au inspirat să pornim spre Orașul Electric, imaginat de Tudor, unde Căsuța TOG ne aștepta să îi descoperim fi-e-ca-re intrare secretă.
De aici, dornici de un popas odihnitor, am mers spre Orașul cocoțat (în copaci), unde patru dintre căsuțele călătoare tocmai își găsiseră arborele-gazdă. Pe prima am găsit-o foarte aproape de pământ – Căsuța Ciupercă a lui Mimi – de la ea pornea urcușul. Mai sus, printre crengi, Ionatan, Nicolas și Sofia ascunseseră casele lor pline de verde.
Am urcat pâââână în vârf, pe cele mai subțiri crenguțe, și am zărit de aici drumul spre următoarea oprire – Orașul Plutitor. Lizi și a sa soră veselă își construiseră căsuța pe cel mai pufos nor, așa că nu a fost greu să le găsim și să le facem o vizită.
De la ele am ajuns la ultima oprire – și poate cea mai neobișnuită – Căsuța Porcușorului din Orașul Pisică. Cu toții știm cât de mult iubesc pisicile somnul, așa că și pentru noi căsuța a fost un bun loc de odihnă.
Ne-am întors acasă încântate să avem căsuțe și visători-prieteni în orașe așa frumoase și, mai ales, incredibil de bucuroase – deși nu ne văzusem decât prin intermediul ecranelor și nu am putut tăia, lipi, îndoi sau modela alături de cei mici, stropul de magie, emoțiile și bucuria lucrului alături de copii s-au simțit la fel.
*„Căsuțe călătoare” este un atelier online adaptat de arh. Aurelia Axente-Stan, arh. int. Mădălina Bold și arh. Monica Popescu din cursurile „De-a arhitectura mini” și „De-a arhitectura în orașul meu” și provocarea „Challenge 7 #DeaArhitecturaAcasa: Căsuța călătoare”.
Mulțumim tuturor participanților care ne-au purtat pe aripile imaginației prin orașe de poveste. De asemenea, le mulțumim părinților care ne-au trimis fotografii și feedback după atelier. Activitatea face parte din Clubul De-a arhitectura, un proiect al asociației care se desfășoară în weekend şi le dă posibilitatea copiilor care nu sunt înscrişi la cursurile noastre în şcoli şi grădiniţe să aibă un prim contact cu lumea fascinantă a arhitecturii.