În era vitezei și a gadget-urilor, în care unii copii învață întâi să se joace jocuri digitale și abia apoi să deseneze cu creionul, experiența realizării unei scrisori reale pare a fi o provocare inedită.
Atelierul „Scrisoare pentru casa mea”, organizat de Asociația De-a arhitectura, s-a desfășurat în spațiul primitor al Ludotecii Apolodor (Biblioteca Națională a României), invitându-i pe copiii cu vârste cuprinse între 3 și 6 ani să realizeze o scrisoare pentru casa în care locuiesc.
Prin joc am aflat despre casa fiecărui participant la atelier, apoi fiecare a redactat conținutul scrisorii, uneori în echipă cu un frățior sau chiar cu câte un părinte. Copiii au elaborat scrisori desenate pentru casa lor sau pentru cineva care locuiește acolo. Au decorat plicurile cu elemente ale casei pe care le-au considerat reprezentative, iar unii dintre ei au preferat să realizeze ei înșiși chiar și plicul, deși aveau la îndemână plicuri gata făcute.
Rolul părinților în echipă a devenit mai important în momentul în care am descoperit necesitatea completării adresei de destinație pe plic. O bună ocazie pentru părinți de a-i învăța preventiv pe copii propria adresă.
Pe măsură ce plicurile au fost gata de expediere, am construit o stradă-expoziție în care plicurile au reprezentat casele-destinatar, un moment în care participanții la atelier și-au imaginat că sunt cu toții vecini.
Apoi am aflat împreună care e drumul scrisorilor până ajung la destinatar, ce face poștașul și care e rolul timbrului. Copiii au introdus cu entuziasm și curiozitate scrisorile într-o cutie poștală reală, constatând că, odată depuse, ele nu mai pot fi luate înapoi. (Totuși, a existat și o opinie sceptică privind încredințarea scrisorii serviciului poștal…, soluția alternativă fiind livrarea personală).
Copiii și părinții au plecat entuziasmați de scrisorile pe care le-au redactat, dar mai ales nerăbdători să le găsească în cutia poștală.
Atelierul a fost îndrumat de arh. Monica Săbău, alături de studentele voluntare Diana Stancu și Andreea Dincă.