Ziua dedicată educației de mediu construit din învățământul pre-universitar

Pe 26 octombrie, în Sala de Consiliu a Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” (UAUIM) din Bucureşti au avut loc prezentări care au susținut importanța educației de mediu construit, fie prin descrierea unor proiecte, fie prin prezentarea lucrărilor prezente în expoziția intitulată „Arhitectura în învățământul preuniversitar”, parte a Bienalei Naționale de Arhitectură (BNA).
Gazdele evenimentului speră ca această idee de expoziție să devină o secțiune specială și în următoarele ediții ale BNA, fiind un prilej de schimb de experiență între secțiile de arhitectură din toată țara, dar și un loc de întâlnire și de inițiere de parteneriate între cei care lucrează în liceele vocaționale și cei din alte școli și licee, din organizații non-guvernamentale, în învățământul superior, etc.

Mai jos puteţi citi o sinteză a evenimentelor zilei relatată de arh. Vera Marin, membru fondator De-a Arhitectura şi Asociaţia pentru Tranziţie Urbană (ATU).

 width=

I. Sinteza ideilor discutate în prima parte a zilei – educație de mediu construit în pre-universitar: provocări și posibile soluții

Participanții: echipa Uniunii Arhitecților din România care organizează Bienala Națională de Arhitectură, reprezentanții Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, organizații non-guvernamentale care implementează proiecte în acest domeniu, dar și reprezentanți ai liceelor sau secțiilor de arhitectură, au arătat,împreună cu invitații, că:

A. Experiențele copiilor sunt non-disciplinare, iar educația de mediu construit este un suport foarte bun pentru experiențe de învățare comparabile cu cele naturale pentru că se bazează pe relaționarea directă cu experiențe din cotidian, și pentru că mediul construit și natural nu poate fi studiat și înțeles decât printr-o abordare integrată, trans-disciplinară.

Există tendințe în plan internațional pentru a folosi mediul construit ca temă de lucru într-o abordare integrată a învățării, iar expresia educație de mediu construit (built environment education) este din ce în ce mai prezentă în relația dintre organizațiile profesionale și instituțiile publice centrale și locale ce au competențe în domeniul educației, al culturii, al dezvoltării (referință principală – Arhitectura și Copiii – Uniunea Internațională a Arhitecților).

 width=

O posibilă soluție pentru a folosi aceste oportunități ar fi folosirea unor teme/scenarii educaționale de mediu construit ca mici proiecte în diverse discipline, dar să fie pregătite lucrurile în mod programatic pe competențele-cheie la care trebuie acum să contribuie toate cadrele didactice. Învățare prin proiect infuzată – proiecte de o zi, proiecte didactice de două ore… pregătite pentru cadrele didactice să fie ușor de aplicat.

B. Elevii de acum au alte nevoi față de acum 50 de ani. Promoția din vara lui 2016 va termina clasa a IV-a după noul curriculum și a fost o provocare pentru cadrele didactice din învățământul primar să integreze cunoștințe și abilități. Curriculum este în continuare disciplinar, dar a fost încurajată o abordare mai flexibilă din acest punct de vedere. Cadrele didactice din gimnaziu și liceu sunt însă și mai puțin pregătite decât cele din școala primară să practice această abordare intergrată. Deși manualele sunt opționale, cadrele didactice le folosesc mecanic, fără să își asume dreptul, dar și obligația de a inova pentru o experiență de învățare cât mai atractivă. Riscul este de a lăsa copiii să gliseze în lumea virtuală – realul din jur devine lipsit de importanță dacă nu au pregătirea să privească atent și să analizeze.

 width=

 width=

Există inițiative (proiecte editoriale, proiecte de cercetare aplicată) prin care sunt create instrumente concrete de îmbunătățire a conținuturilor și a modurilor de predare așa încât elevii să se apropie mai mult de valorile de patrimoniu, să dobândească o atitudine civică responsabilă față de oraș, cunoștințe specifice, cultură generală și spirit critic.

 width=

Mai mult, pentru a avea cât mai multe experiențe directe cu mediul construit, o soluție este și alocarea unor momente (dacă se poate să fie obligatorii) în programele școlare pentru expediții cu obiective didactice clare, tururi ghidate, vizite în diverse locuri ale orașului, un cadru riguros pentru mici stagii de voluntariat (pentru liceeni), proiecte educaționale care presupun ieșirea din școală. Sunt multe cercetări care demonstrează beneficiile acestor ieșiri din școală. Este însă nevoie de simplificarea procedurilor, de o deschidere a societății pentru a oferi cât mai multe locuri în care să mearga elevii cu profesorii lor si să fie bine primiți.

C. Până acum, educația de mediu construit a pătruns în școli doar ocazional, prin parteneriate între educația formală și cea non-formală. Rolul organizațiilor profesionale a fost unul foarte important în inițierea acestui demers: Uniunea Arhitecților din România finanțează un proiect prioritar pentru formarea îndrumătorilor De-a arhitectura din toată țara, Ordinul Arhitecților din România care a sprijinit elaborarea primelor materiale didactice a considerat de asemenea că programul De-a arhitectura este o prioritate pentru breaslă. Sunt mai multe proiecte editoriale finanțate de AFCN – Administrația Fondului Cultural Național – care au ca temă educația pentru patrimoniu construit. Este însă acum o provocare să existe mai multe cadre didactice (mai ales din gimnaziu și licee) care să lucreze cu asociații și fundații (educație non-formală) într-un mod cât se poate de serios și de asumat, pentru un parteneriat real.

 width=

Se fac deja pași relevanți pentru formarea cadrelor didactice astfel încât procesul educațional să fie mai atractiv (educația de mediu construit contribuind la acest lucru). Este însă nevoie de o abordare sistematică și de impact pentru ca educația de mediu construit să fie într-adevăr un vehicul al schimbării și în ce privește abordarea pedagogică.

Sunt semnale încurajatoare din partea mediului universitar care își dorește o implicare mai activă în cercetarea aplicată legată de educația de mediu construit din pre-universitar, dar și în parteneriate cu asociații care aduc studenții mai aproape de liceeni, în activități benefice pentru ambele grupe de vârstă.

Prin proiecte dedicate, s-ar putea crea LOCURI SPECIALE unde nu numai elevii și profesorii lor ar găsi resurse despre mediul construit adunate şi explicate, dar și părinți, bunici, tineri care vor să facă formare continuă pe parcursul vieții. Aceste centre de resurse ar sprijini nu numai cultura generală despre arhitectură, ci și coeziunea comunitară, înțelegerea spațiului localității ca pe un bun comun.

Există și posibilitatea parteneriatelor între liceele sau secțiile de arhitectură (profil vocațional de arhitectură) și celelalte instituții de învățământ preuniversitar din orașele care au acest potențial uriaș. Acest parteneriat ar pune în valoare elevii care studiază arhitectura, ar crește prestigiul acestor secții.

Pentru o relatare mai detaliată a intervențiilor, vă rugăm să parcurgeți a treia secțiune a documentului ataşat.

 width=

II. Sinteza ideilor discutate în a doua parte a zilei: licee sau secții vocaționale de arhitectură: provocări și posibile soluții

Pentru a doua parte a zilei, am putut constata că sunt mulți oameni dedicați cauzei de a lucra cu liceenii din secțiile de arhitectură, chiar dacă nu sunt cele mai favorabile condiții logistice și chiar dacă există o slabă corelare între obiectivele didactice pentru aceste secții și conținutul cadru sau programa disciplinelor de specialitate.

Au fost luate în discuție câteva aspecte considerate foarte importante de cei implicați direct:

⌂ finalități formative ale învățământului liceal de arhitectură (lucrările de absolvire pentru atestat),
⌂ dificultățile inerente unui proces educațional condiționat de o programă prea vagă sau prea puțin adaptată nevoilor specifice ale acestor secții,
⌂ relația absolvenților liceelor/secțiilor de specialitate – arhitectură – cu piața muncii și cu instituțiile de învățământ superior (materii pentru bacalaureat, pregătirea pentru admitere la facultățile de arhitectură din România sau din străinătate),
⌂ interesul tinerilor pentru liceele de arhitectură, statutul persoanelor cu dublă specializare de arhitect, dar și de cadru didactic în învățământul liceal,
⌂ condițiile logistice dificile.

Aceste discuții au fost alimentate de ideile conținute în câteva prezentări făcute de Tana Lascu (importanța abordării integrate în învățământul vocațional de arhitectură), Iuliana Geliman (analiza efortului și a timpului pe care elevii îl petrec în diverse activități la școală și facând studiu individual, dar și o posibilă programă pentru clasa a XI-a), Klara Matte și Szabolcs Korodi (o experiență care poate fi prezentată ca bună practică în care, un grup de arhitecți din Miercurea Ciuc s-au organizat pentru a sprijini secția de arhitectură din liceul de arte).

Este un moment prielnic pentru că reforma curiculară va cuprinde și învățământul liceal în perioada următoare, dar și pentru că reprezentanții Ministerului Educației prezenți la întâlnire au arătat deschidere mai ales dacă atitudinea proactivă a acestui grup conduce la propuneri concrete.

 width=

În plus, există sprijin și din partea mediului universitar de specialitate care poate contribui cu idei mai ales în ce privește finalitățile formative ale acestor licee/secții. Pentru atestat, este nevoie de implicarea OAR – Ordinului Arhitecților din România, pentru a decide împreună care poate fi contribuția unui absolvent de liceu/secție de arhitectură dacă acesta ar urma să caute un angajator care face proiectare de arhitectură, amenajări interioare, design de produs. De asemenea, este nevoie și de un dialog cu RUR – Registrul Urbaniștilor din România, ca la redactarea statutului profesional pentru urbanist, să aibă în vedere și existența acestor absolvenți de licee/secții de arhitectură, de unde Facultatea de Urbanism și cea de Peisagistică are adesea studenți.

A fost sugerată de către organizatori posibilitatea constituirii unui grup de lucru online format din cadre didactice prezente la întâlnire și alte persoane direct implicate în învățământul vocațional de arhitectură care vor să contribuie la implementarea unor idei concrete pentru îmbunătățirea condițiilor pentru liceeni și cadrele didactice.

Propunerea s-a concretizat, iar cei care vor să se alăture acestui grup pot să o facă adresând un mesaj electronic la: vera@de-a-arhitectura.ro.

Pentru o relatare mai detaliată a intervențiilor, vă rugăm să parcurgeți a patra secțiune a documentului ataşat.

Aici găsiţi întregul document al întâlnirii.

Text: arh. Vera Marin

 width=

1