Workshop CuiB: Inovarea educației pentru dezvoltare

Între 23 şi 25 noiembrie 2016, în Dopca, Braşov, a avut loc workshop-ul „CuiB: Inovarea educației pentru dezvoltare” organizat de Asociația Carpaterra. Din partea Asociaţiei De-a Arhitectura a participat arh. Ioana Rizea. Mai jos povestea workshop-ului.

Proiectul „CUiB” al Asociației Carpaterra există din anul 2015 și tot din anul 2015 a ajuns în școli și la copii, beneficiarii principali ai acestui instrument educațional. În noiembrie a avut loc workshop-ul „CUiB: Inovarea educației pentru dezvoltare”, organizat la Dopca, în județul Brașov, la care am participat și eu, din partea Asociației De-a Arhitectura. Obiectivul principal al acestui eveniment a fost acela de a identifica instrumente și metode alternative de învățare și predare prin intermediul boardgame-ului educațional CUiB.

 width=

Asociația Carpaterra și jocul CUiB

Asociația Carpaterra luptă pentru protecția naturii și pentru dezvoltarea durabilă a comunităților din Munții Carpați. Astfel, asociația dezvoltă diferite proiecte de protejare și utilizare durabilă a patrimoniului natural și cultural prin responsabilizarea comunităților locale. Cătălin Cantor, președintele asociației, încurajează implicarea tinerilor în proiecte de educare și informare a locuitorilor și a turiștilor despre patrimoniul natural. Asociația Carpaterra este custode al diferitelor arii protejate din județul Brașov.

Boardgame-ul CUiB a fost creat în 4 luni: 15 iulie 2015-15 septembrie 2015. Pe 15 noiembrie 2015 existau deja  50 jocuri în 12 școli din România. CUiB a ajuns apoi în muzee și la diferite evenimente. Luana Martin-Russu, inițiatoarea acestui proiect, împreună cu Cătălin Cantor, a dezvoltat și a definit ideea jocului din dorința de a trezi în copii admirație și respect față de natură, dar și față de oamenii din jurul lor. În prezentarea pe care am primit-o, CUiB este descris pe scurt: „Teme globale pe înțelesul celor mici”. Luana și Cătălin spun despre jocul CUiB că nu este doar un joc, ci un joc educațional care îi încurajează pe copii să pună întrebări și să găsească răspunsuri pentru a dezvolta un comportament pozitiv și responsabil față de ce există în jurul lor. Jocul este și despre cooperare, despre lucru în echipă, despre dezvoltare durabilă și respect pentru drepturile fundamentale și mediul înconjurător.

 width=

De fapt, jocul CUiB este un instrument care propune o metodă prietenoasă și interactivă de a discuta cu copiii despre probleme globale reale. „Migrația păsărilor este o metaforă”, așa cum spune echipa proiectului, care îi invită pe copii să învețe lucruri nu doar despre păsări, dar mai ales despre oameni. Procesul de migrație al păsărilor este natural: păsările călătoresc de la sud către nord și înapoi pentru că sunt într-o continuă căutare de resurse de hrană și apă. Dar oamenii nu migrează? Jocul prezintă mai mulți factori care influențează migrația păsărilor și ajută copiii să înțeleagă și motivele pentru care oamenii migrează. În timpul jocului sunt dese ocaziile când participanții găsesc prilejul de a discuta despre teme de importanță globală, cum ar fi: încălzirea globală, deșertificarea, seceta și degradarea solurilor, asigurarea hranei și nutrița, apa și rețelele de apă, sănătatea și dinamica populației, poluarea și managementul deșeurilor, agricultura durabilă, pădurile și biodiversitatea. Eu cred că jocul nu este doar pentru copiii cu vârste între 8-12 ani, ci pentru noi toți.

 width=

Programul workshop-ului „CUiB: Inovarea educației pentru dezvoltare”

Luana și Cătălin își doresc ca jocul să fie folosit și să ajungă la câți mai mulți copii. Astfel, au organizat workshop-ul „CUiB: Inovarea educației pentru dezvoltare” care s-a adresat organizațiilor societății civile, iar participanții au fost lucrători de tineret, bibliotecari, cadre didactice, persoane active în domeniul educației, elevi și studenți din orașe diferite din România.

Gazdele acestui workshop au fost Cătălin, Luana și Brîndușa. Brîndușa Silviana Tudor și Gențiana Dumitrașcu sunt cele două arhitecte care au propus design-ul jocului CUiB. Iar eu am făcut parte din echipa participanților: Ioana Rizea (Asociația De-a Arhitectura), Adelina Tiholaz (Asociația Valoare Plus, Bacău), Adrian Popa (Asociația Mai Bine, Iași), Alexandra Tomescu (Asociația A.R.T. Fusion, București), Cristina Sălăjean (Școala Gimnazială Hoghiz, Brașov), Cristina-Irina Pisică (Școala Gimnazială Sohatu, Călărași), Elana Andrews (Superrar Romania, Sfântu Gheorghe Covasna), Georgeta Pelei (Școala Gimnazială Mercheașa, Brașov), Ioana Loredana Morar (Școala Gimnazială Matei Basarab, Comuna Brebu, Prahova), Luminița Tasanie (Schubz – Centrul de Educație pentru Dezvoltare Durabilă Râșnov, Brașov), Mihaela Iordăchescu (Teach for Romania, București), Mihaela Mercier (Asociația EduAction Stoenești, Argeș), Ovidiu Savu (Muzeul Casa Mureșenilor, Brașov), Ruxandra Nazare (Biblioteca Județeană Brașov) și Vlăduț Alexandru Avram (Asociația Asistență și Programe petru Dezvoltare Durabilă – Agenda 21, București).

 width=

Workshop-ul a fost o ocazie grozavă pentru mine de a face schimb de experiență și bune practici cu alte persoane active în domeniul educației, dar și de a învăța noi tehnici de educație alternativă. Și mai important este că am înțeles cum putem folosi jocul CUiB ca suport didactic în viitoarele activități educative ale Asociației De-a Arhitectura. În cele 3 zile de workshop au avut loc diferite activități interactive, dezbateri pe teme de educație și chiar o sesiune de joc la Școala Generală Rupea din județul Brașov.

În prima zi, miercuri, Cătălin și Luana ne-au povestit despre Asociația Carpaterra și despre preocupările lor, apoi despre jocul CUiB și despre parcursul jocului din iulie 2015 și până în prezent. Luana ne-a mărturist că ideea jocului a pornit de la probleme reale și de la nevoia de a oferi copiilor un instrument accesibil lor pentru a învăța în joacă despre lucruri complicate. Exact asta am spus și eu atunci când ne-a venit rândul și nouă, participanților, să ne prezentăm: sunt curioasă să aflu ce metode putem folosi pentru a explica ușor lucruri care par complicate. Răspunsul l-am primit imediat, în timpul unei dezbateri pe tema educației alternative în cadrul căreia am identificat câteva din nevoile elevilor de azi: să iasă din cutie, interdisciplinaritate, învățare activă și practică, gândire critică, cooperare, timp liber, hrănirea curiozității etc.

Când Luana a început să ne explice regulile jocului, am știut că o să-mi placă CuiB: barza își face cuib pe lângă casele oamenilor, cocorul zboară pe distanțe mari, rândunica poate să zboare peste alte păsări, vulturul are rezistența cea mai mare, gâsca călătorește în pereche, cucul nu zboară în stol. Apoi am aflat despre cardurile de nevoi primare şi despre cardurile de acțiune. Sigur că am devenit cu toții nerăbdători să-l testăm și asta am făcut. Jocul este extrem de complex, însă el poate fi și simplu, dar și complicat. Noi am ales la început varianta simplă pentru că am vrut să învățăm regulile și am discutat mai puțin despre problemele globale. Asta urma să facem a doua zi, cu copiii.

 width=

Două clase de elevi de la Școala Generală din Rupea – judeţul Brașov ne-au primit în ziua de joi pentru a ne juca CUiB. Astfel, am folosit jocul ca instrument educativ. Jocul este pentru maxim 6 participanți, așa că ne-am împărțit pe echipe și în fiecare clasă au fost 4 echipe cu 6 elevi și 2 formatori. Ne-am descurcat, asta e sigur, însă, așa cum am bănuit cu toții, nu a fost ușor. Copiii au înțeles cum funcționează jocul și au știut să răspundă la întrebări precum „Ce ați învățat despre resursele existente pe glob?”, „Dacă păsările sunt diferite, credeți că și oamenii sunt?” sau „Ce îi determină pe oameni să migreze?”. După vizita la școală, am avut o nouă sesiune de dezbateri cu impresii proaspete din timpul jocului.

 width=

 width=

Vineri, în ziua a treia, Cătălin a fost ghidul nostru într-o frumoasă plimbare prin ariile protejate aflate în custodia Asociației Carpaterra. Am vizitat Stejarul Secular din Mercheașa, „Bătrânul Carpaților”. Mercheașa este un sat aflat la 11 km de orașul Rupea. Stejarul are peste 900 de ani, 21,3 metri înălțime și 9,3 metri circumferința trunchiului. Apoi am ajuns la Complexul Geologic Racoș care curpinde Cariera de scorie Dealul Hegheș – Vulcanul stins, Cariera de exploatare Brazi – Lacul de Smarald și  Monumentul Naturii Coloanele de Bazalt, însă noi le-am vizitat doar pe primele două.

 width=

 width=

CUiB la De-a arhitectura

La Masterul de Antropologie și Dezvoltare Comunitară – Sociologie, Universitatea București am avut un curs numit „Politici de migrație”. Tare complicat mi s-a părut; la început am fost complet speriată că nu voi putea înțelege cum stă treaba cu fluxurile de migrație, de exemplu. Jocul CUiB este pentru copii cu vârste între 8-12 ani, însă la fel de bine poate fi și pentru adulți. Cu un astfel de instrument poți explica ușor fenomene ale societății moderne, simplificând metodele complexe de învățare și predare. De asemenea, limbajul folosit de către formatori poate fi adaptat în funcție de vârsta participanților, iar gândirea critică și dezvoltarea empatiei și a respectului față de natură și față de cei din jur se pot explica amănunțit prin joc. Toate temele globale pe care CUiB le atinge se suprapun peste temele de păsări: cuiburi, înmulțire, hrană, sănătate. Asociația Carpaterra ne-a oferit și nouă, Asociației De-a Arhitectura, un joc CUiB și sunt încântată să-l putem folosi în activitățile noastre cu copii, la fel de încântată cum sunt că am avut ocazia să particip la workshop-ul „CUiB: Inovarea educației pentru dezvoltare”, unde am întâlnit oameni interesați să-și îmbunătățească metodele de învățare și predare.

 width=

Jocul CUiB are un design simplu;  Brîndușa, unul dintre cei doi design-eri, ne-a povestit că și-au dorit să fie așa tocmai ca să lase ideile jocului să respire. Design-ul folosește un limbaj grafic intuitiv, însă nu este foarte sugestiv tocmai pentru a încuraja participanții să descopere jocul. Cătălin spune că boardgame-ul CUiB este un joc despre mediu. Luana spune că este un joc despre migrație. Eu cred că este un joc despre oameni.

Dacă doriți să urmăriți activitatea Asociației Carpaterra sau să aflați cum puteți să ajungeți la CUiB, accesați paginile lor de contact aici şi aici.

Text: arh. Ioana Rizea

 width=

 width=

 width=

 width=

 width=

1