Între 5 şi 6 noiembrie 2015, Casa Mincu, sediul OAR, a găzduit pentru prima dată întâlnirea programului de lucru al Uniunii Internaţionale a Arhitecţilor (UIA), „Arhitectura şi copiii”. Acest grup, care reuneşte reprezentanţii arhitecţilor din întreaga lume, implicaţi în proiecte dedicate educaţiei de arhitectură şi mediu construit pentru copii, are ca scop promovarea acestui domeniu şi schimbul de bune practici. Mina Sava şi Eliza Yokina, membre fondatoare ale Asociaţiei De-a arhitectura, reprezintă România şi OAR în acest grup de lucru.
Una din principalele sale activităţi o constituie organizarea o dată la trei ani a premiilor Cuburile de Aur, premii care onorează persoanele şi organizaţiile care ajută copiii şi tinerii să înţeleagă arhitectura. Competitorii sunt invitaţi să prezinte activităţile sau produsele pe care ei le realizează pentru a învăţa copiii şi tinerii – de la vârsta preşcolară până la 18 ani – să înţeleagă proiectarea de arhitectură şi procesele prin care ia naştere mediul construit. Acest premiu are patru categorii: şcoli, instituţii, material scris, material audio-vizual.
Uniunea Internaţională a Arhitecţilor este o organizaţie neguvernamentală, o federaţie globală a asociaţiilor naţionale ale arhitecţilor care îi sunt membre. Scopul UIA este de a uni arhitecţii lumii, fără nicio formă de discriminare. A fost fondată la Lausanne, în Elveţia, în 1948, şi a crescut pentru a cuprinde organizaţiile profesionale cheie ale arhitecţilor din 124 de ţări şi teritorii. UIA reprezintă acum, prin aceste organizaţii, aproape un milion trei sute de mii de arhitecţi din întreaga lume. Programul UIA „Arhitectura şi copiii” s-a lansat în 2003 la Weimar, iar rezultatul acestei primei întâlniri a fost un ghid de educaţie a mediului construit pentru copii, republicat în 2008, care a inspirat începuturile De-a arhitectura.
Sub umbrela acestui program se reunesc nu numai reprezentanţii ţărilor membre UIA cât şi cei ai ţărilor neafiliate, dar care împărtăşesc aceeaşi pasiune pentru acest domeniu. Grupul este format din reprezentanţi ai mai multor ţări europene, ai Rusiei, ai Australiei, dar şi ai unor grupuri de ţări: Africa (reprezentată de Egipt), Americile (reprezentată de Costa Rica), Asia (reprezentată de Hong Kong). În 2015 România şi Bulgaria s-au alăturat acestui grup.
Întâlnirile de lucru cuprind în prima parte prezentări ale membrilor grupului despre noile activităţi din acest domeniu desfăşurate în fiecare regiune, fiind urmate apoi de o sesiune de lucru pe probleme specifice. În cadrul întâlnirii de la Bucureşti s-au stabilit: noul logo al grupului de lucru, pe care De-a arhitectura a avut onoarea să îl remodeleze, modul în care se va reorganiza website-ul grupului, realizat de către echipa din Spania, precum şi detaliile organizatorice legate de desfăşurarea premiilor Cuburile de Aur din 2017.
Cea mai interesantă parte a acestor întâlniri, care trebuie împărtăşită cu un public mai larg, sunt prezentările membrilor grupului, un tablou actualizat al activităţilor „Arhitectura şi copiii” din întreaga lume. Acestea au fost prezentate de membrii grupului mai detaliat la Întâlnirile de-a arhitectura/De-a arhitectura Talks, care a avut loc pe 7 noiembrie, în cadrul Anualei de Arhitectură Bucureşti. Un material mai amplu despre conferinţă găsiţi aici şi va fi interesant să descoperiţi diferenţele dintre discursul public, în cadrul conferinţei, şi detaliile suplimentare care reies din discuţiile grupului de lucru.
Poate cele mai multe progrese de la anterioara întâlnire a grupului le-a făcut echipa din Egipt (Heba Safey Eldeen) care a reuşit să adune într-un grup de lucru iniţiative din mai multe ţări africane şi să convingă Ministerul Culturii egiptean că este nevoie de o campanie de conştientizare şi culturalizare a copiilor despre importanţa mediului construit de caliatate, în contexul în care, cu numai un an înainte, toate aceste iniţiative erau total ignorate de autorităţi.
În Croaţia (Mia Roth Cerina), un membru mai vechi al grupului, s-a reuşit introducerea în noul curriculum şcolar a unor elemente de arhitectură şi mediu construit în cadrul diverselor materii.
În Franţa (Ewa Struzynska, preşedinta programului de lucru), unde aceste noţiuni există deja în curriculum sau sunt materii opţionale, educaţia de arhitectură şi mediu construit este predată în şcoli de către profesori, care urmează un curs de pregătire. Însă s-a observat că materia nu era pe deplin înţeleasă de către aceştia sau deformată, astfel că de curând, un ONG organizează, în cadrul programelor de pregătire profesională continuă, cursuri de pedagogie pentru arhitecţi care să le dea apoi posibilitatea să predea ei în şcoli această materie, cursurile fiind plătite parţial de arhitecţi, parţial de organizaţia lor profesională locală.
Spania (Cristina Llorente Roca), ca şi Franţa, are numeroase iniţiative şi proiecte în acest domeniu, încă nestructurate într-o reţea naţională, ci în câteva reţele regionale. Punctual, Cristina ne-a povestit despre noile lor proiecte din Mallorca: un proiect interdisciplinar de mediere a arhitecturii prin dans, realizat cu adolescenţi din medii defavorizate, o acţiune de guerrilă urbană cu mini-biblioteci în cabine de telefon, un manual interactiv de arhitectură pentru copii, în curs de apariţie.
Germania (Hannes Hubrich) are 16 camere ale arhitecţilor, fiecare cu propriile activităţi de arhitectură pentru copii, cea mai activă fiind camera Bavareză prin iniţiativa JAS (Jugend Architektur Stadt).
Austria (Barbara Feller) are şi ea, de asemenea, numeroase camere regionale ale arhitecţilor, dar a reuşit să formeze o reţea naţională pentru educaţia de arhitectură, numită BINK, care să susţină şi să promoveze naţional şi internaţional aceste iniţiative regionale. Anul acesta s-a deschis la Innsbruck primul centru de arhitectură pentru copii din Austria, realizat prin design participativ cu ajutorul studenţilor la arhitectură şi grupuri de copii.
Ţările nordice, reprezentate la această întâlnire prin Suedia (Suzanne de Laval), au lansat un nou program de acţiune: „International School Ground Alliance”, privind spaţiile exterioare utilizate de copii, deoarece au observat deficienţele în amenajarea curţilor şcolilor, dar şi lipsa unor spaţii adecvate la nivelul oraşelor. De remarcat politica de arhitectură daneză care susţine şi promovează medierea arhitecturii de calitate către copii, chiar dacă nu specifică ce anume să se predea în şcoli.
Bulgaria (Magdalina Raeva) are o singură iniţiativă „Arhitectura şi copiii”, în Sofia, care a primit o menţiune specială la ediţia anterioară a Cuburilor de Aur, dar a inaugurat de curând un muzeu al copiilor, unde acestă iniţiativă îşi găseşte un spaţiu de desfăşurare.
Turcia (Tezcan Karakuş Candan, preşedinta Ordinului Arhitecţilor din Ankara) se află într-o situaţie mai dificilă din cauza interferenţei politicului în activitatea lor. Ordinul Arhitecţilor din Turcia s-a opus proiectului palatului preşedintelui Erdogan din rezervaţia naturală Ataturk de lângă Ankara, proiect însă realizat cu preţul unei masive defrişări. Abia în noimebrie 2015 au reuşit să-l cheme în instanţă, cu ajutorul UE. Ca repercusiune a acţiunilor arhitecţilor, curricula şcolară a fost modificată, scoţându-se majoritatea noţiunilor de arta şi arhitectură, iar programele care promovează arhitectura şi calitatea mediului construit nu se mai pot desfăşura în şcolile de stat, ci numai în cele particulare. În Turcia programele de arhitectură şi mediu construit pentru copii au o vechime de peste 12 ani şi sunt susţinute de către studenţii la facultatea de arhitectură care fac un curs specific.
La această întâlnire s-a stabilit programul următoarei sesiuni a Premiilor Cuburile de Aur: concursurile naţionale se vor lansa între aprilie şi septembrie 2016, nominalizările naţionale vor fi trimise până pe 15 martie 2017, iar câştigătorii vor fi anunţaţi la congresul UIA de la Seoul din septembrie 2017. Pot fi trimise proiecte pentru cele patru categorii: şcoli, instituţii, media scrisă şi media audio-vizuală, proiecte realizate după august 2014 care sunt finalizate sau în curs de desfăşurare. De-a arhitectura va fi unul dintre organizatori, împreună cu OAR, deci proiectele sale nu pot participa la această sesiune a premiilor. Vom reveni cu mai multe detalii despre concurs în luna martie când se va definitiva tema, noul site al programului de lucru şi vom finaliza identitatea vizuală a competiţiei.
Aşteptăm cât mai multe proiecte şi iniţiative din partea şcolilor sau a organizaţiilor, cărţi, filme şi materiale multimedia, dedicate educaţiei de arhitectură pentru copii.