„Ghidul My School Can Be Cool – resursă online pentru elevi în reimaginarea școlii” la webinar-ul UIA

Text: arh. dr. Brîndușa Havași
Editori: antropolog Gabriela Anghel, arh. Monica Popescu
Fotografii: arh. Monica Popescu și invitații webinar-ului UIA
Timp de citire: 7 minute


Grupul de lucru Arhitectura și Copiii al Uniunii Internaționale a Arhitecților (UIA) a organizat vineri, 26 februarie 2021, de la ora 15:00 ora României (13:00-15:00 GMT), webinar-ul „Educație de mediu construit (BEE) și planificare școlară pentru și cu copiii” („Built Environment Education (BEE) and School Planning for and with Children”). Pe lângă membrii grupului, au fost prezenți la această întâlnire și invitați din diferite colțuri ale lumii.

Mina Sava, arhitect și preşedinte al Asociaţiei De-a Arhitectura și reprezentantul României din partea Ordinului Arhitecților din România (OAR) în cadrul Grupului de lucru „Architecture and Children – UIA Built Environment Education Network” încă din 2015, alături de arh. dr. Brîndușa Havași, coordonator local De-a Arhitectura Vest și coordonator proiect „My School Can Be Cool”, au povestit despre „My School Can Be Cool – resursă online pentru elevi pentru reimaginarea școlii lor”.

Ghidul online „My School Can Be Cool” a fost dezvoltat în 2020, cu sprijinul Fundației Alber și a sponsorului său City of Mara, prin concursul de proiecte educaționale strategice, pe baza experiențelor proiectelor realizate în cadrul programului național „De-a arhitectura în școala mea” (devenit din 2021 „My School Can Be Cool”) de la lansarea sa în 2015 și până acum.

Webinar-ul UIA a fost moderat de Suzanne de Laval și Heba Safey Eldeen, co-directorii Programului de lucru UIA – Arhitectura și Copiii din 2018 și până în prezent. Cei doi directori au prezentat activitățile grupului de lucru care au avut loc de la congresul din 2017 de la Seul, Coreea de Sud, până în prezent, planurile de viitor și premianții ultimei ediții Golden Cubes Awards (Premiile Cuburile de Aur) care onorează oamenii și organizațiile care ajută copiii și tinerii să înțeleagă arhitectura și mediul construit.

Krisztina Somogyi, critic de arhitectură, editor și cercetător în domeniul psihologiei environmentale și comunicării, delegata Asociației Maghiare a Arhitecților (AHA) în grupul de lucru UIA – Arhitectura și Copiii, ne-a prezentat concluziile studiilor doctorale, diferențe și similarități în experimentarea clădirii școlii de către trei grupuri diferite: arhitecți, non-arhitecți experți în științe umaniste (profesori, psihologi) și elevi. Importanța educației de mediu construit depășește granițele arhitecturii, deoarece, subliniază Krisztina, ajută la înțelegerea a cine suntem și care este locul nostru în lume.

Evaluarea post-ocupațională, ca o practică orientată multidisciplinar, a fost prezentată de Suzanne de Laval ca un instrument de planificare și remodelare a facilităților școlare. După evaluarea a 9 școli din 4 municipalități ale Suediei, cumulată în 50 de tururi de școli de câte 2 ore și observațiile a 322 de participanți – profesori, arhitecți, planificatori urbani, strategi în construcții, ingineri și elevi – autorii studiului au concluzionat că școlile mici, cu clase grupate în jurul unui nucleu central comun, au o atmosferă și o scară umană mai plăcută decât școlile mai mari, unde acustica devine o problemă în timpul pauzelor.

Katrin Koov din Estonia ne-a prezentat ghidul „Școala în schimbare. Îndrumar de proiectare a mediului școlar care susține concepte de învățare moderne“, publicată de Asociația Arhitecților Estonieni în 2019 la cererea Ministerului Educației. În curriculumul național mediul de învățare este înțeles ca o combinație a mediului mental, social și fizic.

Psihologii educaționali spun că mediul fizic al școlii poate lua în considerare nevoile psihologice de bază ale copilului: autonomia, competențele și conectivitatea, deci toate spațiile interioare și exterioare ale școlii trebuie să sprijine dezvoltarea fiecărei nevoi, de fiecare dată. Îndrumarul oferă cercetări în sprijinul încurajării activităților fizice în școli, sugestii de planificare pas cu pas pentru un mediu școlar bun și metode de implicare a diferitelor grupuri de interese, exemple de materiale pentru un mobilier exterior și interior care să favorizeze interacțiunea socială și diferite spații de învățare. Un astfel de ghid ar fi foarte necesar și în România.

În prezentarea noastră, „My school can be cool – an online resource for school children for reimagining their school” („My school can be cool – o resursă online pentru elevi în reimaginarea școlii lor”), am pornit de la observațiile realizate asupra proiectelor desfășurate în școli prin programul național „De-a arhitectura în școala mea” din 2015 până în prezent, în diferite școli din țară. Programul folosește o metodă de învățare prin proiect în care elevii sunt implicați într-un proces de design participativ pentru crearea unor spații mai bune în comunitatea școlii.

Din 2015 până acum, 41 școli, 880 elevi, 45 profesori și 55 arhitecți s-au înscris în programul „De-a arhitectura în școala mea” și 18 au realizat și proiectul de îmbunătățire a școlii lor. Le găsiți în galeria de proiecte ȘCOALA MEA. Proiectele realizate au răspuns criteriilor de implementare:

  • impact mare în viața socială a școlii;
  • foarte mulți utilizatori vor beneficia de proiect;
  • costul redus care se poate încadra cel mai bine în sponsorizarea primită;
  • efort de implementare redus;
  • capacitatea de a deveni un exemplu de urmat și pentru alte școli;
  • capacitatea de a implica elevii în realizarea lui;
  • calitatea arhitecturală a proiectului obținut;
  • nu necesită autorizație de construire.

În acest proces participativ actorii sunt elevii, alături de profesor, arhitecți și colaboratori – peisagiști, ingineri, meșteri, părinți, sponsori, administrația școlii și factori de decizie, cum este administrația locală.

Cele două obiective principale ale programului sunt:

1. Generarea unui proces de colaborare, cu focus pe:

  • creșterea calității mediului construit;
  • dezvoltarea de competențe multiple;
  • o abordare interdisciplinară.

2. Atingerea unor rezultate concrete, precum:

  • îmbunătățirea spațiilor școlare;
  • vizibilitate în interiorul și dincolo de spațiul școlii;
  • dezvoltarea mândriei și sentimentului de apartenență la comunitatea școlii.

Observațiile oferite de cei implicați în proiectele anterioare ne-au adus în fața unor concluzii:

  • nevoia unei resurse online pentru toți – elevi, profesori, arhitecți, administrație, cu referințe utile pentru fiecare întâlnire;
  • nevoia unui ghid al întregului proces care să descrie etapele și rolurile fiecărei categorii de participanți;
  • posibilitatea completării și îmbunătățirii pe baza observațiilor și sugestiilor celor implicați.

Ghidul oferă instrucțiuni de utilizare, conținutul lecțiilor celor 5 capitole, instrumente de evaluare a progresului la învățare/deprinderea competențelor, conexiuni la celelalte secțiuni ale site-ului și la galeria de proiecte. Cele 5 capitole – introducerea, analiza, definirea temei de proiect, soluțiile și implementarea, ne poartă treptat de la obiective și roluri la metode de analiză a spațiilor școlii și a nevoilor utilizatorilor, de la propuneri la priorități și resurse disponibile, planificare și organizare a șantierului, până la inaugurare și evaluarea post-ocupațională.

Capitolul Introducere ne informează despre:

  • obiectivele și beneficiile acestui program;
  • metode de cunoaștere reciprocă a celor implicați;
  • rolurile participanților în diferitele etape;
  • instrumentele specifice ale abordării participative în proiectarea de arhitectură;
  • instrumentele de evaluare și auto-evaluare a progresului în învățare.

Capitolul Analiza a fost dezvoltat din dorința de a înțelege nevoile și preferințele diferitelor categorii de utilizatori ai școlii prin:

  • explorarea spațiilor interioare și exterioare din diferite perspective – prin simțuri, stări emoționale, atribute ale spațiilor, prin diferite metode – mood meter, harta sentimentelor, fotografii, scheme, jocul de rol etc;
  • analiza propriilor nevoi și preferințe ca utilizatori și argumentarea acestora;
  • investigarea opiniilor celorlalți colegi, elevi și/sau profesori;
  • documentarea caracteristicilor clădirii;
  • interpretarea rezultatelor cercetării și prezentarea lor conducerii școlii.

Definirea temei de proiectare este un pas important pentru:

  • stabilirea priorităților de intervenție, ca urmare a rezultatelor analizei și feedback-ului din partea conducerii școlii;
  • practicarea dialogului;
  • exersarea realizării unor prezentări atractive;
  • definirea temei de proiectare împreună cu arhitectul/ții;
  • căutarea resurselor de finanțare.

Soluțiile reprezintă un bun moment pentru:

  • a discuta propunerile ilustrate de arhitect în raport cu obiectivele enunțate în tema de proiectare;
  • a invita colaboratori specialiști ai mediului construit pentru a căuta rezolvări unor probleme specifice;
  • a susține o prezentare în vederea obținerii acordului tuturor celor implicați în proiect.

Implementarea ne oferă posibilitatea de a:

  • construi cu mâinile noastre, ceea ce am proiectat împreună;
  • aplica abilități manageriale – calendarul activităților, proiectul de buget, organizarea echipelor, voluntarilor și colaboratorilor;
  • măsura, desena, vopsi, asambla, planta, cumpăra materiale;
  • organiza un eveniment de inaugurare la care îi vom invita pe toți cei implicați în proiect.

Fiecare lecție menționează obiectivele de învățare și materialele necesare, oferă scenariul activității, metodele de utilizat (discuții ghidate, explorare individuală sau în echipă, joc de rol, prezentare…) și conexiuni la resurse video, prezentări PPT, chestionare și alte materiale utile de cercetat și aprofundat.

Secțiunea Evaluare explică ce evaluăm, de ce și cum. Aici am considerat necesară colaborarea unui specialist în educație. Cătălina Ulrich Hygum, Prof. univ. dr. la Departamentul Științele Educației de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, din Universitatea București, notează:

„Pornind de la rezultate, criterii de reușită, mergem înapoi la obiective educaționale și apoi la activitățile și resursele necesare pentru atingerea criteriilor de reușită. Acest model face posibilă evaluarea pentru învățare. […] Pentru ca evaluarea să sprijine învățarea, este necesar să comunicăm explicit elevilor natura rezultatelor așteptate în învățare, competențele pe care le dezvoltă, ce înseamnă o anumită competență dezvoltată, oferindu-le exemple.”

Observarea (realizată de profesor/architect) și autoevaluarea (realizată de elev) sunt surprinse prin două instrumente: fișa 1 (Evaluare semestrul I) și fișa 2 (Evaluare semenstrul II) care reflectă, în oglindă (pentru profesor și elev), modul în care elevul își dezvoltă competența în timp.

Autoarele Ghidului online, arh. Mina Sava, arh. urb. Vera Marin, arh. urb. Claudia Pamfil, arh. dr. Brîndușa Havași așteaptă observațiile și sugestiile voastre pe mail la adresa: myschoolcanbecool@de-a-arhitectura.ro.

Este la îndemâna noastră să transformăm spațiile școlii în locuri mai plăcute, mai adecvate diferitelor tipuri de învățare, mai potrivite pentru activitățile comunității școlii. Vă invităm să explorați elementele ce caracterizează mediul de învățare al școlii în care vă petreceți un timp atât de important și de valoros, fie ca elev, fie ca profesor, prin completarea formularului de evaluare a școlii.

„My school can be cool” este un program ce captează interesul și energia elevilor, profesorilor și arhitecților, este un program care schimbă. Schimbă spațiile și mai ales pe cei ce le creează, conectează discipline diverse într-un proces de design thinking și învățare prin proiect. Și mai ales eliberează potențialul individual, al grupului și al comunității școlii.

Îmbunătățirea spațiilor școlii este un mijloc prin care trăim experiențe valoroase de învățare, de înțelegere a complexității interdisciplinare a mediului construit, de valorificare a colaborării.

Înscrie-te în program! Detalii aici.

UIA Architecture & Children este unul dintre grupurile de lucru ale Uniunii Internaţionale a Arhitecţilor. Acesta reuneşte reprezentanţi ai arhitecţilor din întreaga lume implicaţi în proiecte dedicate educaţiei de arhitectură şi mediu construit pentru copii, având ca scop promovarea acestui domeniu şi schimbul de bune practici.

Uniunea Internațională a Arhitecților (UIA) este o organizație non-guvernamentală, o federație mondială a asociațiilor naționale de arhitecți. Scopul UIA este de a uni arhitecții lumii, fără nicio formă de discriminare. Din cele 27 de delegații prezente la adunarea fondatoare din Lausanne, Elveția, în 1948, UIA a crescut pentru a cuprinde organizațiile profesionale cheie ale arhitecților din 124 de țări și teritorii, iar acum reprezintă, prin intermediul acestor organizații, aproape 1 300 000 arhitecți din întreaga lume.

Proiect susținut de Ordinul Arhitecților din România din Timbrul de arhitectură.