De vorbă cu preşedinţii filialelor Ordinului Arhitecţilor din România: Răzvan Ion Dracea

De-a Arhitectura este o reţea de oameni cu idei similare, la nivel naţional şi internaţional, care cred că arhitectura şi mediul construit oferă resurse preţioase în îndrumarea copiilor şi a tinerilor către cetăţenia activă şi aprecierea valorilor culturale. Prin programele de educaţie oferite, utilizând metode non-formale şi experienţa arhitecţilor voluntari care devin ghizi pentru copii la clasă, prin parteneriatul şi dialogul cu dascălul şi cu şcoala, începând cu 2011 De-a Ahitectura contribuie la cultivarea în generaţiile viitoare a prestigiului profesiilor implicate în domeniului arhitecturii şi urbanismului şi la crearea unui nou model de cetăţean: implicat, informat, interesat de mediul în care trăieşte şi de contribuţia pe care o poate aduce la acesta.

De la începutul anului 2016, De-a Arhitectura este proiect cultural prioritar al Ordinului Arhitecţilor din România (OAR), ceea ce confirmă importanţa acordată de către profesionişti investiţiei într-o societate mai atentă şi mai cultivată în domeniul arhitecturii.

Dorim să luăm pulsul filialelor OAR în legătura directă cu campania de popularizare a „Timbrului de Arhitectură” şi vă propunem o serie de scurte interviuri cu preşedinţii filialelor locale pentru o relevantă expunere a profesiei şi a impactului în comunitate a finanţărilor din fondurile „Timbrului de Arhitectură”.

Continuăm seria de interviuri începută în februarie 2019 cu arh. Răzvan Ion Dracea, preşedinte al Filialei Teritoriale Braşov-Covasna-Harghita a Ordinului Arhitecţilor din România.

De ce aţi ales să deveniţi arhitect? Ce v-a motivat să alegeţi un rol activ ca arhitect în cadrul organizaţiei profesionale?

O conjunctură familială particulară, mama fiind arhitect şi tatăl inginer constructor, mi-a oferit încă de mic şansa de a creşte în anturajul plin de creativitate, entuziasm şi veselie al grupului de prieteni arhitecţi ai părinţilor mei. Astfel, devenirea mea ca arhitect a fost una firească, simplă, lipsită de dilema alegerii drumului în viaţă, la care au fost supuşi mulţi dintre colegii mei de liceu.

Simt că acum este momentul să dăruiesc colegilor mei, mai ales celor mai tineri dintre ei, dar şi concetăţenilor mei, din timpul şi din cunoştinţele mele, aşa cum şi eu, la rândul meu, am beneficiat de cele ale înaintaşilor mei, pomeniţi mai sus.

⌂ Cum credeţi că percep cetăţenii profesia de arhitect şi rolul arhitectului în societate? Cum credeţi că vă văd tinerii şi copiii ca arhitect?

O spun cu părere de rău, dar în societatea de astăzi arhitecţii nu se bucură de o imagine clară cu privire la munca pe care o depun şi la dimensiunea pregătirii profesionale pe care o au, motiv pentru care şi rolul arhitecţilor în societate este de cele mai multe ori unul secundar. Dar, în acelaşi timp şi în egală măsură, nici arhitecţii nu reuşesc să se afirme mai mult prin ceea ce fac, acceptând pasivi această situaţie. Arhitecţii ar putea şi ar trebui să se implice mult mai mult în viaţa societăţii, pentru că au pregătirea şi orizontul de cunoaştere necesar ca să o facă. De asemenea, ar trebui să fie preocupaţi permanent de ridicarea nivelului de calitate şi probitate profesională în activitatea de zi cu zi.

Îmi este greu să îmi imaginez acest fapt [n.r. Cum credeţi că vă văd tinerii şi copiii ca arhitect?] şi de aceea este mai bine să le cereţi părerea în mod direct.

⌂ Ce impact vă doriţi să aibă filiala pe care o conduceţi în viaţa comunităţilor locale?

Activitatea OAR se desfăşoară potrivit prevederilor din Legea 184/2001 şi din Regulamentul de funcţionare, cu accent pe acordarea şi gestionarea dreptului de semnătură şi pe practicarea profesiei, încât implicarea directă şi vizibilă a filialei în viaţa comunităţii locale se bazează mai mult pe susţinerea acţiunilor individuale ale membrilor. Vreau să subliniez că un arhitect are potenţialul necesar să contribuie substanţial la ridicarea nivelului de calitate al vieţii din comunităţile locale şi că depinde de fiecare în parte cum decide să o facă.

⌂ Vă rugăm să ne spuneţi dacă aţi auzit de Asociaţia De-a Arhitectura şi dacă sunteţi familiarizat cu programele desfăşurate de aceasta, dacă şi de ce credeţi că este importantă introducerea în curricullum şcolar a unui curs de educaţie de arhitectură şi mediu construit pentru copii şi adolescenţi?

Da, am auzit şi am sprijinit în cadrul filialei acţiunile Asociaţiei De-a Arhitectura.

Consider că este foarte importantă educaţia de ahitectură în rândul copiilor şi a tinerilor tocmai din cauzele menţionate anterior, şi anume pentru că munca şi posibilul rol al arhitectului în societate nu sunt cunoscute suficient şi pentru că este nevoie să atragem mai mulţi tineri spre această profesie.

⌂ Cum pot fi făcute vizibile în comunitatea dumneavoastră proiectele finanţate de Ordinul Arhitecţilor din România prin fondurile strânse din taxa „Timbrul Arhitecturii”?

Cred că informarea prin orice mijloace şi pe orice cale a comunităţii locale cu privire la acţiunile care se desfăşoară în baza „Timbrului Arhitecturii” este esenţială. Acestea nu sunt puţine şi au o calitate înaltă, care face cinste profesiei.

⌂ Ce cuvinte-cheie (sau sintagme) aţi alege pentru a ilustra justificarea existenţei taxei „Timbrul Arhitecturii”?

Taxa finanţează acţiuni care contribuie la dezvoltarea societăţii în ansamblu, a nivelului de trai al cetăţenilor, prin educaţie, informare, modele, etc.

0