De vorbă cu preşedinţii filialelor Ordinului Arhitecţilor din România: Emil Ivănescu

De-a Arhitectura este o reţea de oameni cu idei similare, la nivel naţional şi internaţional, care cred că arhitectura şi mediul construit oferă resurse preţioase în îndrumarea copiilor şi a tinerilor către cetăţenia activă şi aprecierea valorilor culturale. Prin programele de educaţie oferite, utilizând metode non-formale şi experienţa arhitecţilor voluntari care devin ghizi pentru copii la clasă, prin parteneriatul şi dialogul cu dascălul şi cu şcoala, începând cu 2011 De-a Ahitectura contribuie la cultivarea în generaţiile viitoare a prestigiului profesiilor implicate în domeniului arhitecturii şi urbanismului şi la crearea unui nou model de cetăţean: implicat, informat, interesat de mediul în care trăieşte şi de contribuţia pe care o poate aduce la acesta.

De la începutul anului 2016, De-a Arhitectura este proiect cultural prioritar al Ordinului Arhitecţilor din România (OAR), ceea ce confirmă importanţa acordată de către profesionişti investiţiei într-o societate mai atentă şi mai cultivată în domeniul arhitecturii.

Dorim să luăm pulsul filialelor OAR în legătura directă cu campania de popularizare a „Timbrului de Arhitectură” şi vă propunem o serie de scurte interviuri cu preşedinţii filialelor locale pentru o relevantă expunere a profesiei şi a impactului în comunitate a finanţărilor din fondurile „Timbrului de Arhitectură”.

Continuăm seria de interviuri începută în februarie 2019 cu arh. Emil Ivănescu, preşedinte al Filialei Teritoriale Bucureşti a Ordinului Arhitecţilor din România.

⌂ De ce aţi ales să deveniţi arhitect? Ce v-a motivat să alegeţi un rol activ ca arhitect în cadrul organizaţiei profesionale?

Înţeleg arhitectura în primul rând ca un mod de a fi, ca un act de cultură şi asta a fost ceea ce m-a atras de la început. În acelaşi timp, arhitectura este un business, un mod de a produce, de a influenţa, este un mod de a-ţi câştiga existenţa. Arhitectura, în ultimă instanţă, produce context şi asta, cred, este cel mai important lucru. Cum produce acest context şi calitatea acestuia depinde de angrenajul din care şi arhitectul face parte. Cred că această complexitate şi modul în care poţi negocia această complexitate ţine de responsabilitatea arhitectului. A face eforturi să solidifici şi să promovezi către publicul larg aceste competenţe şi responsabilităţi atât ale arhitectului, cât şi ale arhitecturii sunt principalul motiv pentru care am ales să am un rol activ în organizaţie.

⌂ Cum credeţi că percep cetăţenii profesia de arhitect şi rolul arhitectului în societate? Cum credeţi că vă văd tinerii şi copiii ca arhitect?

Cred că este important cum dorim noi să fim văzuţi. Dacă dorim să fim văzuţi ca un grup închis, „hard to get” ( greu de atins), aşa vom fi văzuţi! Dacă însă înţelegem că noi suntem la intersecţia a două lumi şi industrii, una creativă şi cealaltă de construcţii, vom înţelege că, în ultima instanţă, arhitectura este un business. Atunci vom descoperi brusc că există un context mai larg de care trebuie să ţinem seama, în care trebuie să acţionăm astfel încât să ne punem mai bine în valoare.

Acum mulţi ani, la o Anuală Bucureşteană de Arhitectură petrecută la Sala Dalles, De-a Arhitectura a avut o iniţiativă frumoasă în care copiii au fost invitaţi să-şi aleagă câte un proiect favorit pe care să-l deseneze şi să-l interpreteze ei. La sfârşitul evenimentului s-a strâns un teanc de 20 de desene ale copiilor, propriile lor interpretări ale arhitecturii arhitecţilor. A fost o experienţă inspirativă atât pentru copii, cât şi pentru arhitecţi: liniile timide şi nesigure ale desenului de copil traduceau liniile ferme, profilele bine conturate ale arhitecturii profesioniste. Descoperi astfel că există mereu şi o altă optică, şi o altă încercare, şi o altă opinie, iar ceea ce părea sigur şi într-un fel construit, poate fi deconstruit şi transpus în alte viziuni şi concepţii.

Ce impact vă doriţi să aibă filiala pe care o conduceţi în viaţa comunităţilor locale?

Cred că Filiala trebuie să fie un sprijin atât pentru arhitecţi, cât şi pentru comunităţile locale. Acest sprijin poate consta în acţiuni, în comunicări, în centre de informare ale publicului. Cred că Filiala trebuie să fie şi un sprijin pentru administraţie, un liant între comunităţile locale şi instituţii. Filiala trebuie să fie un suport mereu deschis tuturor celor interesaţi de arhitectură, arhitecţi, de contextul construit şi modul cum acesta acţionează asupra cetăţenilor.

Vă rugăm să ne spuneţi dacă aţi auzit de Asociaţia De-a Arhitectura şi dacă sunteţi familiarizat cu programele desfăşurate de aceasta, dacă şi de ce credeţi că este importantă introducerea în curricullum şcolar a unui curs de educaţie de arhitectură şi mediu construit pentru copii şi adolescenţi?

Am sprijinit De-a Arhitectura, prin promovare şi acţiuni comune în cadrul Anualelor de Arhitectură Bucureştene, când încă asociaţia era foarte puţin cunoscută şi când mulţi încă nu aveau încredere în finalitatea proiectelor ei. Faptul că ulterior şi alţii, atât din profesie, cât şi din zona instituţională şi de educaţie au înţeles valoarea şi potenţialul asociaţiei şi valoarea proiectelor produse de ea, a reprezentat cu adevărat o etapă importantă pentru absolut toată societatea noastră. Cu cât vor fi mai multe cursuri de arhitectură pentru formarea copiilor şi adolescenţilor, în mod oficial acceptate în curicullum şcolar, cu atât ar fi mai bine pentru noi toţi.

Pe de altă parte, copiii sunt expresia părinţilor, dar şi părinţii, în timp, devin expresia copiilor lor. Poate că ar fi interesant din când în când ca aceste eforturi de a educa copiii, să se facă, uneori, împreună cu părinţii lor.

⌂ Cum pot fi făcute vizibile în comunitatea dumneavoastră proiectele finanţate de Ordinul Arhitecţilor din România prin fondurile strânse din taxa „Timbrul Arhitecturii”?

Anuala de Arhitectură din Bucureşti este deja un eveniment consacrat de arhitectură, devenind un etalon de promovare a arhitecturii valoroase: astăzi, potenţialii clienţi consultă site-ul Anualei de Arhitectură Bucureşti pentru a alege un arhitect cu care să colaboreze. Acesta este un fapt verificat şi testat. Acest rezultat a fost rodul unui efort pe mai mult timp de promovare a arhitecturii către publicul larg, către societate şi către potenţialii utilizatori de servicii de proiectare de arhitectură. Printr-un suport cultural am reuşit să construim un cadru util şi de impact societăţii întregi.

⌂ Ce cuvinte-cheie (sau sintagme) aţi alege pentru a ilustra justificarea existenţei taxei „Timbrul Arhitecturii”?

Un procent:

„5%”

analog formulei de 5% de roşu care face diferenţa şi atrage; ori pentru a reuşi asta pentru o societate, trebuie să ai acel domeniu şi acei oameni capabili „să facă diferența”! Într-o societate normală, arhitectura este factorul care face diferenţa.

şi

Un singur cuvânt:

„Respect”

Respectul pentru actul creativ de arhitectură util societăţii: fapt greu de recunoscut pentru foarte multă lume!

0