„De-a arhitectura în şcoala mea” 2017-2018: „School can be cool” la Colegiul Național „George Coșbuc” din Cluj-Napoca

Continuăm cu o nouă poveste din programul educaţional „De-a arhitectura în şcoala mea” 2017-2018. De această dată ne mutăm din Brașov în Cluj pentru a afla povestea elevilor de la Colegiul Național „George Coșbuc” spusă chiar de arhitecţii îndrumători Anca Virginaș și Andreea Șușman.

La final de noiembrie 2018 a avut loc inaugurarea proiectului „Zonă de recreere” din curtea Colegiului Național „George Coșbuc”, proiect finanţat parțial de Asociaţia De-a Arhitectura prin intermediul sponsorului Digital Spirit, căruia îi mulţumim pentru că s-a implicat într-un program care este abia la a treia ediţie, şi parțial de Filiala Teriorială Transilvania a Ordinului Arhitecţilor din România (OAR Transilvania). Proiectul clujean a primit, în urma concursului național de proiecte din 2018, acelaşi punctaj ca şi proiectul propus de Școala Gimnazială „Gheorghe Cioată” din Todirești, județul Vaslui, juriul luând decizia ca suma de premiere de 11500 lei oferită de Digital Spirit să fie împărţită în mod egal celor două echipe.

În decursul anului 2017-2018, în calitate de voluntari în cadrul programului „De-a arhitectura în școala mea”, am avut bucuria de a-i avea alături de noi pe elevii clasei a VII-a G2, împreună cu care am parcurs toate etapele unui proiect de investiții: de la idee, la documentare, proiectare, realizarea cererii de finanțare și la final, implementare.

Procesul de identificare a celui mai potrivit spațiu de intervenție din şcoala noastră a fost îndelungat și a presupus mai multe etape prin care am trecut împreună cu elevii, bucurându-ne de implicarea întregii școli. Inițial am creat afișul proiectului și cutia pentru idei, în care am primit peste 50 de propuneri de proiecte cu privire la amenajarea holurilor, înființarea unui chioșc, echiparea sălilor de clasă, modernizarea grupurilor sanitare și modernizarea curții.

Apoi, am organizat o expediție în incinta școlii, în care am vizitat 4 corpuri de clădire, cel din urmă fiind și cel mai vechi dintre acestea, închis pentru renovare în acel moment. În timpul explorării şcolii am constatat că nu există spații publice/comune foarte generoase de care să beneficieze un număr mare de elevi, coridoarele fiind deja sufocate cu diverse dulapuri pentru depozitare. Analizând holurile, clasele, grupurile sanitare și curtea școlii, am ajuns la concluzia că zona amplasată lângă centrala termică ar putea fi mult îmbunătățită și transformată într-un spațiu amplu pentru șezut și socializare, atât în timpul pauzelor, cât și în orele de sport sau în cadrul altor activități școlare. Acest spațiu se află în colțul sud-estic al şcolii, între terenul de sport și centrala termică, este în formă de L și este practic neamenajat fiind acoperit cu nisip și pietricele, delimitat pe latura sudică de clădirea centralei termice, pe latura nordică de un soclu de beton amenajat ca bancă, iar pe latura estică de un gard de plasă metalică.

După această etapă de analiză am negociat și am concluzionat împreună cu echipa că un impact mare l-ar avea un spațiu comun care să fie utilizat atât de elevi, cât și de profesori, pentru desfășurarea diferitelor activități educaționale sau de recreere, precum și în cazul unor evenimente organizate în școală. Negocierea a constat în a schimba mentalitatea elevilor cu privire la durabilitatea proiectului final care pornea de la următoarea îngrijorare: „De ce să facem pentru alții, că oricum vor strica ce am făcut noi?” și care a ajuns în final la o încurajare: „Hai să aducem o schimbare pozitivă pentru comunitatea școlii și să ne bucurăm de aprecierea celorlalți!

„De-a arhitectura în școala mea” s-a desfășurat între orele de „mate” și istorie, ceea ce pentru noi a însemnat că fiecare curs a fost o provocare prin care să reușim să le captăm atenția elevilor de fiecare dată . Cu toate acestea, cu sprijinul și susţinerea doamnei diriginte Adriana Batinaș, am reușit să parcurgem cu succes toți pașii prevăzuți în programa de curs. Menționăm că inițial proiectul a vizat decorarea peretelui centralei termice și realizarea unui amfiteatru cu 3 gradene, dar în paralel cu noi, o clasă de liceu a realizat un desen cu tema „Natură versus tehnologie” pe peretele respectiv. Deși am întâmpinat rezistență din partea clasei a VII-a G2 la aflarea veștii că elevii clasei a XI-a au ales același spațiu (peretele centralei) pentru realizarea picturii, am reușit totuși să facem echipă cu liceenii, am regândit proiectul astfel încât să completăm cât mai bine munca începută de ei, iar rezultatul este pe măsură: o zonă de recreere generoasă, de care vor beneficia atât elevii, cât și profesorii.

Execuția proiectului s-a desfășurat pe parcursul lunii octombrie 2018, sub forma unor ateliere organizate săptămânal (4-6 ore) în curtea liceului, alături de o parte din elevii clasei a VII-a G2 (acum a VIII-a G2): Cezara, Filip, Hannah, Ian, Ioana, Leni și Roberta, cărora le mulțumim pentru implicare cu această ocazie.

Proiectul nostru a constat în final în amenajarea unui mic amfiteatru cu 2 trepte, realizat pe structură metalică și placat cu plăci de tip TEGO și OSB, atașat peretelui centralei termice. Zona de recreere a fost „accesorizată” cu elemente realizate din materiale reciclabile, cum ar fi mese din paleți și tabureți din cauciucuri vopsite, cu șezut din cordelină împletită – toate realizate împreună cu elevii în cadrul atelierului. Pentru un accent vertical, am plantat un mesteacăn pletos care sperăm să crească în următorii 2-3 ani pentru a umbri și a decora zona de relaxare a elevilor și profesorilor deopotrivă.

Argumentul major pentru care am ales această zonă s-a datorat impactului mare pe care îl va avea în viața socială a școlii pentru că va beneficia de un numărul ridicat de utilizatori datorat amplasamentului central și cu o vizibilitate foarte bună a curţii. Alte spații comune din școală sunt de dimensiuni considerabil mai mici și nu oferă aceleași avantaje, în plus, spaţiul amenajat de noi va fi un spațiu multifuncțional, utilizat pentru relaxare, în pauze, de către elevi și profesori, folosit pentru activități sportive, dar și evenimente festive. Una dintre dorințele directorului școlii a fost de a propune un spațiu asemănător și în față sălii de sport unde în prezent există o zonă verde. Considerăm că acest de tip de abordare poate fi replicată și în acest spațiu.

Proiectul a avut un impact semnificativ și asupra elevilor clasei care au rezumat experiența lor în câteva cuvinte: „Am vrut prin această experiență nu doar să adăugăm un spațiu nou școlii, ci și să avem un impact și să transmitem un mesaj colegilor. Am creat un suport de lemn pe care copiii pot sta, se pot relaxa și pot socializa. În prezent, comunicarea este tot mai rară la copiii de vârstă adolescentă. Ne dorim prin acest proiect să putem apropia elevii mai tare unii de alţii. Desenul de pe perete este un desen care exprimă relația dintre tehnologie și natură, un subiect foarte apreciat de generația actuală. Ne-am străduit, am lucrat în echipă, am pus sudoarea frunții pentru a crea acest spațiu și putem spune că ne-am apropiat și ne-am descoperit abilități pe care nu știam că le avem. Am cunoscut două arhitecte care ne-au dezvoltat viziunea în spațiu și în viitor. Sperăm că proiectul pe care îl realizăm să fie unul de impact. Sperăm ca profesorii și elevii actuali, dar și cei din următoarele generații să accepte și să se bucure de acest proiect așa cum ne-am bucurat noi la realizarea acestuia.

Mulțumim clasei a X-a G1 pentru sprijinul primit, respectiv furnizarea cauciucurilor și a mesteacănului. Pe această cale dorim să aducem calde mulțumiri doamnei diriginte Adriana Batinaș și domnului director Valentin Maxim, pentru încrederea și sprijinul acrodat în realizarea optimă a cursului, dar și în execuția proiectului. De asemenea, mulțumim constructorilor implicați în realizarea proiectului: Ghiță, Silviu și Călin.

La inaugurarea proiectului care a avut loc vineri, 23 noiembrie 2018, au participat din partea Filialei Teritoriale Transilvania a Ordinului Arhitecților din România (OAR Transilvania) vicepreședinte arh. Szabolcs Guttman, iar din partea Asociației De-a Arhitectura arh. Veronica Iosip, cărora le mulțumim, în special pentru bugetul acordat, fără de care nu ar fi fost posibilă implementarea proiectului.

Text: arh. urb. Anca Virginaș, arh. Andreea Șușman
Editori: antropolog Gabriela Anghel, arh. Monica Popescu
Fotograf: arh. urb. Anca Virginaș

1