Câştigătorii ediţiei a II-a a concursului „De-a arhitectura în camera mea” 2018 îşi prezintă camerele

În 2017, De-a Arhitectura a lansat concursul „De-a arhitectura în camera mea” care îi încurajează pe copii să își creeze un spațiu propriu, personal, în care să se regăsească și care să fie în acord cu personalitatea și schimbările profunde prin care trec în perioada de preadolescenţă.

Pe lângă noțiunile de design interior și arhitectură dobândite, cei mici au posibilitatea de a lua decizii și de a-și dezvolta creativitatea în acest proiect, aducând în planul concret propriile idei pentru spațiul în care își petrec timpul: camera lor.

Curioși să vedem cum a decurs procesul și cum arată camerele copiilor acum, la final, i-am rugat pe câștigători să ne spună în câteva cuvinte ce a însemnat pentru ei această experiență, ce au învățat, ce le-a plăcut, ce li s-a părut greu și cum a decurs toată această transformare. Iată cum s-au materializat ideile de la cea de-a doua ediţie a concursului „De-a arhitectura în camera mea” 2018, ediţie dusă la bun sfârşit cu sprijinul partenerilor Holcim România şi AFI Cotroceni care au acordat trei premii: locul I (700 euro) lui David Cozma din Ştefăneşti, judeţul Argeş, locul II (600 euro) Teodorei Mateescu din București și locul III (500 euro) Anei-Maria Arwen tot din București.

Pornind de la ideea iniţială transpusă în machetă, cei trei concurenți au avut un an la dispoziție pentru a implementa proiectul. Câștigătorii au planificat bugetul, au ales și au achiziționat materialele, au zugrăvit, au așezat, au ajustat, până când proiectul lor s-a materializat în forma visată de ei.

David Cozma, câștigătorul locului I, ne-a povestit: „Această experiență mi-a plăcut și simt că m-a ajutat să îmi dau seama de munca depusă în construirea unei machete. Deși a fost obositor, a fost o activitate interesantă pentru vară și, mai ales, pentru deschiderea minții. Când începusem macheta nici nu-mi trecea prin cap că voi câștiga deoarece îmi imaginam că ceilalți participanți sunt mai buni decât mine. Mi-a plăcut provocarea!

Toată experiența o consider interesantă. Mi-au plăcut foarte mult băieții care au venit la montaj și faptul că, după ce au plecat, ideea era deja conturată. Cel mai mult mă bucur că pot folosi tot spațiul gândit, acolo stau când vreau să citesc, uneori când mă relaxez sau când vin prietenii. Zona este multifuncțională, poți lua sau pune leagănul dedesubt.

Mulțumesc foarte mult pentru ocazia pe care mi-ați dat-o și mă bucur foarte tare că mi-am modificat camera în felul acesta, având ocazia să învăț lucruri noi.”

Și Mihaela Buzilă, mama lui David, ne-a împărtășit gândurile ei: „Despre concurs am aflat de la scumpa noastră secretară OAR [n.e.: Ordinul Arhitecților din România] care mi-a trimis datele despre concurs. Eu, la rândul meu, i-am comunicat copilului care a părut entuziasmat de idee. Perioada era una minunată, tocmai bună de lucru la machetă: era începutul vacanței de vară. I-am prezentat tema de «proiectare», l-am inițiat în întocmirea releveului și gata, a urmat ca el să-și aleagă ce și cum va parcurge acea perioadă de lucru la proiect.

De-a lungul acelei perioade veneam de la birou și toată casa era plină de semne că se lucrează: de la foarfecă la resturile de foi și până la cartoanele, riglele și echerele împrăștiate. David era foarte entuziasmat, însă riguros și pretențios cu ceea ce rezulta, de multe ori refăcea.

A fost o perioadă inedită, o experiență, având în vedere că nu mai făcuse machete, mai ales la scară. Cu ocazia acestui concurs mi-am dat seama de modul de abordare al copilului (pe care, din păcate, nu-l aplică și la multe lucruri din școală): o analiză destul de critică a camerei pe care o deținea, o analiză a necesităților pe care aceasta nu le satisfăcea. Mi-am dat sema de parcursul etapelor atât de firești descoperite de el: a făcut studiu, s-a documentat din anii trecuți, din alte surse, a făcut buget și a conturat ideea. Veșnic nemulțumit de felul în care monta sunetul și imaginile, a ajuns într-un final să predea ceea ce a înregistrat pe la ora 23:00.

Pentru mine, ca părinte, a fost distractiv, emoționant, un mijloc prin care am avut bucuria de a-l descoperi pe David altfel. Până la anunț a susținut că nu va câștiga nimic, a fost o imensă bucurie pentru toți. Este o inițiativă minunată și apreciem întregul efort depus de echipa De-a arhitectura. Mulțumim!

După îmbucurătoarea veste a câștigării concursului, am început să așternem pe hârtie etapele și ceea ce era de făcut concret. Șantierul ne-a bucurat în egală măsură cu agitația firească din jurul său: meșterii care promit un timp de execuție și apoi nu-l mai respectă, apoi micile abateri de la temă (aici intră faptul că zona suspendată nu a mai primit o balustradă, considerând că micșorează vizibilitatea, iar ei au crescut și vor sta cu grijă etc). David a experimentat datul cu trafaletul pentru vopseaua de tip tablă de scris, a întins și a strâns foliile de protecție. A fost o experiență inedită!”

Teodora Mateescu, câștigătoarea locului II, ne-a transmis: „Proiectul «De-a arhitectura în camera mea» mi s-a părut că a fost o experiență minunată deoarece mi-am testat imaginația, am învățat munca în echipă și, apoi, l-am pus în practică și a devenit real.

Sunt mulțumită de ceea ce am realizat și mă bucură faptul că mi-am făcut copacul pentru colecția de bufnițe, că am amenajat biblioteca și locurile pentru citit și că, în sfârșit, am un pat suspendat. A fost dificil și a cerut multă muncă, dar a meritat și a ieșit superb.

Vă mulțumesc pentru experiență oferită!”

Ana-Maria, câștigătoarea locului III, ne-a relatat la rândul ei cum a fost această experiență pentru ea: „Amenajarea camerei mele a fost destul de grea deoarece a trebuit să scot patul și biroul cel vechi. Atunci când camera a fost goală lucrurile au început să devină distractive. A fost interesant să învăț cum să zugrăvesc și să-mi decorez biroul cum vreau eu. 

Mi-a plăcut foarte mult atelierul la care am participat. Doamnele au fost foarte drăguțe și m-au ajutat foarte mult și, de aceea, vreau să le mulțumesc. A fost o experiență minunată atât atelierul, cât și renovarea, a fost distractiv și am învățat lucruri noi.

Recomand toate atelierele marca De-a arhitectura.”

Și mama Anei-Maria Arwen, ne-a dat mai multe detalii despre întregul proces: „Am participat la proiectul «De-a arhitectura în camera mea» cu speranța de a obține câteva sfaturi pentru a schimba camera Anei și am plecat de acolo cu o machetă făcută în baza visurilor ei, învățând despre proporții, materiale, texturi, lumină și multe altele. Inspirați și îndrumați de arhitecții din echipa De-a arhitectura, am realizat macheta camerei și filmul de prezentare al ideii ei. Faptul că s-a lucrat în echipă părinte-copil a fost o provocare pentru părinți și o experiență plăcută pentru copii.

De un real folos ne-a fost broșura primită în timpul atelierului. Am răsfoit-o de câteva ori în timpul renovării. Pentru renovarea camerei am făcut un mic plan. Primul pas a fost să facem o listă cu lucrurile care rămân în cameră. Am decis să rămână o parte din dulapuri, hainele și, bineînțeles, o parte din jucării. Ana a făcut o selecție «dură» a jucăriilor care vor rămâne în noua ei cameră. Cred că a fost cel mai greu lucru din tot acest proiect. 🙂 Am golit camera și ne-am apucat de treabă.

Apoi, am făcut măsurătorile necesare și am comandat patul suspendat, am fost la cumpărături. Ana a curățat peretele pentru ca mai apoi să realizăm zugrăveală. După ce am instalat patul am trecut la aplicarea prizelor de cățărare și testarea lor. Ana și-a personalizat locul de sub pat care a devenit și birou și spațiu de joacă. Sub pat am pus niște rafturi pentru cărți și un colaj făcut de ea din pozele ei preferate.

Am făcut câteva modificări ale proiectului original în sensul că patul suspendat ne-a oferit suficient spațiu în plus, așa că am renunțat la plasa care trebuia să fie montată pe întreaga suprafață a camerei și am decis că un hamac este suficient. Ana a avut două proiecte speciale: o cutiuță în care își ține accesoriile și care avea nevoie să fie reciclată și posterul pentru ușa camerei.”

Mulțumim sponsorilor Holcim România şi AFI Cotroceni care au oferit copiilor posibilitatea să exploreze și să își reimagineze camerele conform intereselor și nevoilor lor. Mulțumim OK Center România pentru găzduirea ediţiei a II-a a concursului „De-a arhitectura în camera mea”, precum și tuturor participanților.

*Profesorii şi voluntarii noştri fac tot posibilul să fotografieze doar copiii ai căror părinţi şi-au dat acordul scris pentru aceasta. Totuşi, dacă dintr-o eroare copilul dumneavoastră apare în vreuna dintre imagini şi nu vă doriţi aceasta, ne puteţi scrie la office [at] de-a-arhitectura [punct] ro şi vom remedia eroarea.

Text: antropolog Gabriela Anghel
Editor: arh. Monica Popescu
Fotografii: Mihaela Buzilă, Ecaterina Mateescu, arh. Ioana Rizea

0