Oraşul şi profesiile mediului construit: Bucureştiul văzut de liceeni

Proiectul „Oraşul şi profesiile mediului construit” desfăşurat în noiembrie 2018 de Asociaţia De-a Arhitectura în parteneriat cu Primăria Municipiului București prin Centrul de Proiecte Educaţionale şi Sportive (PROEDUS) şi Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” (UAUIM) a reprezentat o ocazie de a aduce împreună liceenii din Bucureşti cu studenţii de la „Mincu” şi cu profesioniştii din domeniu, arhitecţi şi urbanişti. Scopul proiectului a fost ca prin ateliere interactive cu patru tematici diferite să activăm curiozitatea elevilor şi să le captăm interesul pentru oraş şi felul ȋn care acesta poate fi „modelat” de ideile lor.

Pentru cadrele didactice de la universitate şi arhitecţii care au luat parte la proiect, întâlnirea cu elevii liceelor din Bucureşti a fost o şansă să „simtă” pulsul tinerei generaţii care urmează să activeze în domeniile mediului construit, fie ca viitori profesionişti, fie ca beneficiari sau utilizatori ai spaţiilor urbane amenajate de profesionişti.

După încheierea proiectului, discutând între noi, facilitatori şi voluntari, am analizat puţin rezultatele atelierelor noastre şi pe cei care au participat şi am simţit că vom avea în viitor colegi interesaţi şi activi în mediul construit care ştiu să îşi exprime viziunea asupra oraşului, înţeleg oportunităţile şi punctele slabe ale Bucureştiului şi au propuneri coerente şi clare despre cum putem face oraşul mai bun pentru toată lumea. Atelierele desfăşurate sunt de fapt o privire rapidă spre viitor, pentru că, spre deosebire de generaţiile trecute, marcate încă de mentalitatea unor oameni crescuţi în comunism sau imediat după, elevii de liceu din prezent par desprinşi de teama de a utiliza şi transforma spaţiul public şi par interesaţi să îl folosească din plin şi să se bucure de faptul că trăiesc într-un oraş atât de dinamic şi eterogen cum este Bucureştiul. Exerciţiile propuse de noi la ateliere i-au provocat din mai multe puncte de vedere să analizeze şi să propună soluţii pentru diverse aspecte nerezolvate încă în „funcţionarea” oraşului.

„Harta antiplictiseală” a fost un atelier care a cerut de la liceeni să îşi descrie parcursul prin oraş în momentele lor de relaxare, să ilustreze cum ajung de acasă în diferite puncte ale Bucureştiului în care pot să îşi desfăşoare activităţile lor preferate. Exerciţiul a relevat că liceenii bucureşteni utilizează oraşul din plin şi se bucură de diversitatea mare de activităţi în aer liber, la interior, în moduri foarte diferite. Traseele alese de elevi au fost diverse de la o echipă la alta şi au demonstrat că oraşul poate fi văzut în nenumărate feluri şi poate fi o experienţă foarte diferită, de la parcursul la pas, la mersul cu tramvaiul, cu metroul, bicicleta sau maşina, peisajul se schimbă, reperele sunt diferite, nivelul de detaliere pe care îl observăm este altul, viteza de parcurgere ne schimbă percepţia asupra spaţiului. Pentru unii, drumul spre un anumit loc face parte din experienţă, pentru alţii este mai puţin important, în final, însă, pentru toţi oraşul este o serie de secvenţe şi repere urbane.

„Un oraş de apărat” a împărţit liceenii participanţi în două echipe care au pornit de la o idee, un concept şi au dezvoltat pledoarii, unii pro, ceilalţi contra, în faţa unui juriu format din voluntari şi facilitatori. Exerciţiul a presupus folosirea unor probe, imagini, filmuleţe, statistici etc. şi construcţia unor argumente solide. Unul din exerciţiile propuse de noi a pornit de la ideea că Bucureştiul influenţează starea de spirit a locuitorilor lui, te poate face fericit sau nefericit. Elevii au fost stimulaţi de această provocare şi au pus multă pasiune în construirea unor pledoarii coerente şi logice şi au adus în discuţie argumente solide şi uneori surprinzătoare, dovedind că percepţia lor asupra oraşului este importantă în activităţile lor.

„Oraşul viitorului” a fost un atelier care a provocat liceenii să îşi imagineze oraşul lor peste 100 de ani şi cum ar trăi ei în acest oraş. Se cunoaşte fascinaţia tinerei generaţie spre tehnologia de ultimă oră şi aplecarea nativă a lor spre tot ce presupune high-tech-ul. Acest exerciţiu le-a dezlănţuit imaginaţia şi, folosindu-se de mijloace de reprezentare convenţionale (hârtie, cartoane, creioane, colaje, etc.), liceenii au reprezentat un Bucureşti neconvenţional într-un viitor al tehnologiei înalte. Elevii au înţeles din exerciţiul propus că nu există limite de imaginaţie, că orice idee poate fi pusă în aplicare şi că faptele lor, implicarea lor într-un mod activ în viaţa urbană, are consecinţe în dezvoltarea oraşului. Atelierul a fost plin de activităţi non-formale şi prin intermediul mai multor jocuri i-a făcut pe elevi să conştientizeze rolul lor în luarea deciziilor la nivel urban şi importanţa unei viziuni în dezvoltarea urbană.

„Un proiect pentru oraşul meu” le-a dat o şansă elevilor să gândească o strategie de dezvoltare a oraşului discutând şi analizând la modul concret anumite aspecte şi probleme întâlnite în Bucureşti şi transformând aceste concepte şi idei în schiţe de proiect. Au fost dezbătute problematici actuale ale oraşului cum ar fi: rezolvarea problemei locuinţelor, a transportului în comun, a spaţiilor verzi şi a surselor de energie alternativă, conservarea clădirilor istorice etc. Acest atelier s-a bazat tot pe ideea că fiecare cetăţean al oraşului are puterea de a ajuta la dezvoltarea lui şi trebuie să se implice activ în transformarea Bucureştiului într-un oraş din ce în ce mai atractiv şi confortabil. Elevii au învăţat în timpul atelierului anumite mecanisme de funcţionare ale aparatului administrativ local şi cum se pot folosi de ele ca să propună proiecte pentru oraş. Şi-au imaginat împreună oraşul perfect, ce îl defineşte, cum funcţionează în relaţie cu administraţia locală şi ce impact ar avea asupra lor. Liceenii sunt viitori decidenţi în acţiunile locale şi în urma acestor exerciţii au înţeles că pot să schimbe imaginea şi funcţionarea oraşului lor.

Liceenii care au participat la atelierele propuse de noi, majoritatea voluntari PROEDUS, au venit parţial din curiozitate, iar parţial pentru că şi-au planificat deja un viitor în domeniu, iar acest proiect le-a oferit şansa să exploreze universitatea şi să vadă ce ar putea să facă şi ei în viitor. Câţi dintre noi nu ar fi vrut să intre în universitatea la care visau să ajungă mai tarziu, încă din liceu, şi să vadă măcar puţin ce se ascunde în spatele uşilor de la intrare care par la început că ascund o lume misterioasă şi inaccesibilă? Mai mult decât atât, liceenii au luat parte la atelierele din proiect în spaţiile în care studenţii universităţii îşi desfăşoară activităţile curente şi s-au simţit pentru câteva ore altfel, mai inspiraţi. La rândul lor, studenţii voluntari au fost uimiţi de entuziasmul şi intersul manifestat de liceeni şi au descoperit că le-a făcut plăcere să îi îndrume şi să îi sprijine în timpul exerciţiilor propuse de proiect. Succesul acestui proiect a fost garantat de această comunicare între elevi, studenţi, profesionişti şi profesori din universitate şi de ceea ce au avut de învăţat unii de la alţii.

La finalul proiectului am vrut, tot prin joacă, să adunăm iarăşi toţi actorii participanţi la proiect şi să facem împreună un puzzle gigant cu oraşul Bucureşti, pregătit de studenţi special pentru acest eveniment final, am dorit să ne facem poze împreună la cabina foto cu profesiile mediului construit şi să parcurgem împreună expoziţia cu lucrările elevilor din timpul atelierelor.

Un moment important al evenimentului final a fost lansarea broşurii „Mediul construit – material didactic şi experienţe edicaţionale” şi discuţia deschisă între participanţi despre proiect şi acţiuni viitoare. Broşura este un instrument util în proiectele viitoare ale Asociaţiei De-a Arhitectura, ale Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” şi ale profesioniştilor din domeniu în general, pentru că explică şi defineşte profesiile mediului construit într-un mod atractiv şi elocvent pentru elevi şi părinţii acestora, pentru profesorii de liceu şi toţi cei implicaţi în educaţia copiilor. În acelaşi timp, broşura informează despre proiectele asociaţiei, despre felul în care s-au desfăşurat şi se desfăşoară acestea, despre scenariile educaţionale şi rezultatele obţinute.

Din 2018 Institutul Regal al Arhitecţilor Britanici (Royal Institut of British Architects – RIBA) a demarat în şcolile britanice un amplu program naţional de educare a copiilor în domeniul mediului construit, lucru pe care asociaţia De-a Arhitectura îl face, cu sprijinul arhitecţilor, de mult timp. Orice program şi proiect de educare despre oraş şi mediu construit este un plus în educaţia tinerilor, indiferent de profesia pe care şi-o vor alege în viitor, pentru că în cele două scenarii posibile ei vor fi fie colegii noştri, fie beneficiarii proiectelor propuse de noi şi, astfel, în ambele situaţii, aceştia trebuie să fie capabili să ia decizii informate.

Mulţumim tuturor celor implicaţi, partenerilor, facilitatorilor, vountarilor studenţi de anul III ai Facultăţii de Urbanism şi anul IV ai Facultăţii de Arhitectură din cadrul Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”, elevilor de liceu participanţi din clasele IX-XII din cele peste 20 de licee din Bucureşti.

Text: arh. Monica Mureşanu
Editor: arh. Monica Popescu
Fotografi: arh. Andreea Lipan, arh. urb. Vera Marin, arh. Monica Mureşanu 

0